Descoperirea a fost publicată luni în jurnalul „Nature Geoscience” de către cercetătorii care au studiat una dintre numeroasele „limbi de gheaţă” ale gheţarului Nioghalvfjerdsfjorden din nordul Groenlandei, relatează CNN.
O „limbă de gheaţă” este o masă uriaşă de gheaţă care pluteşte pe apă. Cercetătorii susţin că au studiat o astfel de bloc de gheaţă cu o lungime de aproape 80 de kilometri.
Studiul a scos la iveală că un curent submarin aduce apă caldă din Oceanul Atlantic înspre gheţar. În consedinţă, căldura intră în contact cu gheaţa şi accelerează topirea gheţarului.
„Cauza pentru topirea intensă este acum clară”, a explicat Janin Schaffer, un oceanograf din cadrul Institutului „Alfred Wegener” din Germania care a coordonat echipa de cercetători.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că un curent asemănător afectează alţi gheţari din Groenlanda, unde o limbă de gheaţă s-a deprins recent şi pluteşte în ocean.
Diminuarea calotei glaciare din Groelanda este considerată unul dintre principalii factori pentru creşterea nivelului oceanului planetar. Potrivit unui studiu publicat în decembrie de revista Nature, stratul de gheaţă se topeşte de şapte ori mai rapid decât se întâmpla în 1992.
Din cauza temperaturilor ridicate înregistrate în vara anului trecut în zona Arctică, Groelanda a pierdut 11 miliarde de tone din suprafaţa stratului de gheaţă doar într-o singură zi. Potrivit cercetătorilor, acest lucru echivalează cu suprafaţa a 4,4 milioane de bazine olimpice.
Numai în luna iulie 2019, stratul de gheaţă din Groenlanda s-a diminuat cu 197 miliarde de tone de gheaţă sau echivalentul a aproape 80 de milioane de bazine olimpice, susţine Ruth Mottram, un cercetător specializat în climă din cadrul Institutului danez de Meteorologie.