Sumele URIAȘE pe care le-au primit şefii CSM şi ai instanţei supreme din drepturi câştigate în instanţă sau pentru diurnă

Noul preşedinte al CSM Nicoleta Margareta Ţinţ şi-a început mandatul în prima lună din anul 2020. Aceasta a obţinut de la Curtea de Apel Brașov 68.698 de lei drepturi salariale restante, în baza hotărârilor judecătorești conform declaraţiei de avere din iunie 2019.

De asemenea, aceasta a obţinut tot de la Curtea de Apel Brașov, suma de 315.661 de lei salariu și 20.950 de lei diferențe salariale anul 2017 și perioada ianuarie-aprilie 2019. În timp ce, de la CSM, aceasta a încasat suma 10.031 de lei diurnă delegație internă, 168 de euro diurnă delegație externă și 128.409 de lei diurnă de detașare. În plus, judecătoarea a beneficiat și de 1.731 de lei decontare transport și de 31.159 de lei din decontarea chiriei.

Citeşte şi:Surpriză în dosarul Revoluţiei: Valentin Ceauşescu doreşte statut de victimă a revoluţiei

Procurorul Tatiana Toader, noul vicepreşedinte al CSM, a câştigat, pe parcursul anului 2018, peste 300.116 lei din salariul de la CSM. Drepturi salariale restante pentru anii 2017 şi 2018 suma de 30.134 lei, indemnizații de delegare şi 10.473 de lei și alte drepturi „în natură” 562 de lei, conform declaraţiei de avere.

Fostul președinte al CSM, Lia Savonea, potrivit declaraţiei de avere din anul 2019, a primit drepturi salariale în valoare de 473.627 de lei. În acelaşi timp, de la Curtea de Apel Bucureşti a primit drepturi salariale restante de 1.514 de lei.

Alte articole

Alegeri locale 2024: Clotilde Armand, acuzată de CSM că a făcut presiuni asupra justiţiei

CSM amână soluţionarea cererii de suspendare din funcţie a judecătoarei din dosarul 2 Mai

Citeşte şi: Procesul lui Liviu Dragnea, mutat la Înalta Curte: „Îmi termin mandatul până vă decideţi, dna judecător”

Conform declaraţiei de avere din octombrie 2019, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Corina Corbu, a obţinut anul trecut suma de 172.351 de lei, iar de la instanţa supremă suma de 68.812 de lei activitate salarială de la firma de avocatură Mușat & Asociații. De asemenea, aceasta a încasat suma de 725.722 de lei de la ICCJ reprezentând drepturi salariale pentru perioada 2014-2018, dar și 40.731 lei, tot de la ICCJ, „drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești”. Nu în ultimul rând, de la Tribunalul București judecătoarea a primit suma de 1.832 de lei „drepturi salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești”.

Vicepreşedintele instanţei supreme Elena Bogasiu, în ultima declaraţie de avere publicată în iunie 2018, a obţinut suma de 295.532 de lei din activitatea de judecător, dar şi din „titluri executorii şi drepturi salariale”. De asemenea, aceasta a încasat şi 2.920 de lei din activitatea de formator la Institutul Naţional al Magistraturii suma de 37.028 de lei ca membru al unei comisii de concurs la Consiliul Superior al Magistraturii.

Citeşte şi: Dosarul Caracal se judecă în continuare la Tribunalul Olt. Familia Alexandrei, obligată să achite cheltuieli de judecată

Celălalt vicepreşedinte al instanţei supreme, Iulian Dragomir a obţinut de la instanţa supremă suma de 297.015 lei reprezentând drepturi salariale, „inclusiv cele stabilite prin hotărâri judecătoreşti”. Aceasta a încasat şi de la Curtea de Apel Bucureşti suma de 994 de lei reprezentând diferenţe drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti.

Procurorul general interimar Bogdan Licu a încasat, potrivit ultimei declaraţii de avere, din iunie 2019, suma de 243.266 de lei, care corespunde anului fiscal 2028, moment în care Licu era adjunct al procurorului general.

Ce sume de bani au fost alocate în perioada 2015-2019 pentru plata drepturilor câștigate în instanță de magistrați

Ministerul Justiției trebuie să plătească în perioada 2020-2024 aproximativ 390 de milioane de euro pentru drepturi salariale ale magistraților care și-au recuperat în instanță sporuri, de exemplu, în timp ce în ultimii patru ani s-au plătit în acest sens aproximativ 200 de milioane de euro, a declarat ministrul desemnat al Justiției, Cătălin Predoiu, marți, la audierile din comisia parlamentară.

Potrivit Ministrului, pentru plata acestor drepturi obținute în instanță s-au alocat următoarele sume:

în 2015 – aproximativ 11 milioane de euro
în 2016 – 18,3 milioane de euro
2017 – 63 de milioane de euro
2018 – 38 de milioane de euro
în 2019 – 65 de milioane de euro.

Acesta a precizat faptul că, pe baza datelor pe care le are Ministerul Justiției de la instituțiile pentru care este ordonator principal de credite, se estimează că pentru perioada 2020-2024 se vor plăti aproximativ 390,2 milioane de euro pentru drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești.

Urmarește RomaniaTV.net și pe