Progrese au fost realizate în cursul ultimilor 20 de ani în privinţa sănătăţii copiilor şi a adolescenţilor, însă toate "aceste progrese sunt astăzi într-un punct mort", ba mai mult sunt "ameninţate" conform raportului.
Citeşte şi:Victor Costache: OUG pe Sănătate adoptat de PNL este în sprijinul pacienţilor
Pentru a ajunge la această concluzie, un grup de 40 de experți independenți în domeniul sănătății infantile din lumea întreagă, convocați de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și UNICEF, a realizat un nou indice care măsoară posibilitatea copiilor de a se dezvolta, plecând de la datele din 180 de țări
Ţările bogate se află în top cu Norvegia pe prima poziție, urmată de Coreea de Sud, Țările de Jos și Franța. În contrapondere, la coada clasamentului se află țări din Africa subsahariană: Republica Centrafricană, Ciad, Somalia și Niger. Potrivit raportului, România se află în a doua jumătate a Indexului prosperității copiilor la nivel global, în urma tuturor celorlalte țări din Europa, dar și numeroase state din Africa și Asia.
Citeşte şi: CONCEDIU MEDICAL 2020. Ordonanţa a apărut în Monitorul Oficial, ce se schimbă din această săptămână
Autorii raportului, intitulat „Un viitor pentru copiii lumii?”, avertizează în legătură cu măsurile de dezvoltare durabilă din acest clasament (evoluția emisiilor de CO2, inegalitatea veniturilor etc.) și subliniază că, „deși multe țări cu venit ridicat au un scor foarte bun la indicele de prosperitate, ele sunt aproape de coada clasamentului în privința contribuției la sustenabilitatea ecologică”.
În ceea ce privește țările cele mai sărace, dacă emisiile lor de gaze cu efect de seră sunt printre cele mai mici, „cele mai multe sunt expuse celor mai severe efecte ale schimbărilor climatice rapide”.
Printre riscurile cele mai mari asupra sănătății generațiilor viitoarele, raportul pune pe primul loc poluarea aerului și „intensificarea amenințărilor climatice”. Experții reclamă de asemenea „practicile comerciale nocive„ pentru sănătatea copiilor, care sunt expuși la marketingul mărcilor de alimente ultraprocesate, băuturi cu zahăr, alcool, țigări electronice și tutun.
Progrese au fost realizate în cursul ultimilor 20 de ani în privinţa sănătăţii copiilor şi a adolescenţilor, însă toate „aceste progrese sunt astăzi într-un punct mort”, ba mai mult sunt „ameninţate” conform raportului.
Citeşte şi:Victor Costache: OUG pe Sănătate adoptat de PNL este în sprijinul pacienţilor
Pentru a ajunge la această concluzie, un grup de 40 de experți independenți în domeniul sănătății infantile din lumea întreagă, convocați de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și UNICEF, a realizat un nou indice care măsoară posibilitatea copiilor de a se dezvolta, plecând de la datele din 180 de țări
Ţările bogate se află în top cu Norvegia pe prima poziție, urmată de Coreea de Sud, Țările de Jos și Franța. În contrapondere, la coada clasamentului se află țări din Africa subsahariană: Republica Centrafricană, Ciad, Somalia și Niger. Potrivit raportului, România se află în a doua jumătate a Indexului prosperității copiilor la nivel global, în urma tuturor celorlalte țări din Europa, dar și numeroase state din Africa și Asia.
Citeşte şi: CONCEDIU MEDICAL 2020. Ordonanţa a apărut în Monitorul Oficial, ce se schimbă din această săptămână
Autorii raportului, intitulat „Un viitor pentru copiii lumii?”, avertizează în legătură cu măsurile de dezvoltare durabilă din acest clasament (evoluția emisiilor de CO2, inegalitatea veniturilor etc.) și subliniază că, „deși multe țări cu venit ridicat au un scor foarte bun la indicele de prosperitate, ele sunt aproape de coada clasamentului în privința contribuției la sustenabilitatea ecologică”.
În ceea ce privește țările cele mai sărace, dacă emisiile lor de gaze cu efect de seră sunt printre cele mai mici, „cele mai multe sunt expuse celor mai severe efecte ale schimbărilor climatice rapide”.
Printre riscurile cele mai mari asupra sănătății generațiilor viitoarele, raportul pune pe primul loc poluarea aerului și „intensificarea amenințărilor climatice”. Experții reclamă de asemenea „practicile comerciale nocive„ pentru sănătatea copiilor, care sunt expuși la marketingul mărcilor de alimente ultraprocesate, băuturi cu zahăr, alcool, țigări electronice și tutun.