„Dacă este să vorbim despre procedura privind dezechilibre macroeconomice, avem acum trei ţări cu dezechilibre excesive şi zece ţări cu dezechilibre. Ciprul, Grecia şi Italia au dezechilibre excesive, au avut şi anul trecut. În acelaşi timp, Germania, Spania, Franţa, Croaţia, Irlanda, Olanda, Portugalia, România şi Suedia înregistrează dezechilibre. Singura diferenţă comparativ cu anul trecut este că în Bulgaria au fost acum corectate. Sofia a înregistrat progrese importante în consolidarea guvernanţei sectorului financiar, datoria corporativă a scăzut, s-a diminuat şi ponderea creditelor neperformante”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, într-o conferinţă de presă desfăşurată miercuri la Bruxelles.
Deficit şi în luna ianuarie
Bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat, cât şi bugetele de pensii şi de şomaj, a încheiat luna ianuarie cu un deficit de 460 milioane lei (95,7 milioane euro), 0,04% din Produsul Intern Brut (PIB), în principal din cauza majorării rambursărilor de TVA cu 1 miliard de lei, arată datele publicate, marţi, pe site-ul Ministerului Finanţelor.
În ianuarie 2019, execuţia bugetului general consolidat s-a încheiat cu un excedent de 0,7 miliarde de lei, respectiv 0,07% din PIB.
În ianuarie 2020, execuţia bugetului general consolidat s-a încheiat cu un deficit de 0,46 miliarde lei (0,04% din PIB).
”Comparativ cu excedentul înregistrat în luna similară a anului trecut, deficitul din luna ianuarie 2020 este explicat în principal de majorarea rambursărilor de TVA cu 1 miliard lei (1,72 miliarde lei în ianuarie 2020, comparativ cu 0,72 miliarde lei în ianuarie 2019), respectiv creşterea cheltuielilor de investiţii cu aproximativ 0,82 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent”, se arată în comunicat.
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 27,55 mld lei în ianuarie 2020, în creştere cu 6,8% faţă de nivelul înregistrat în luna similară a anului trecut.
”Exprimate ca pondere în PIB, veniturile bugetare au înregistrat o reducere marginală (0,1 puncte procentuale),explicată în principal de creşterea restituirilor din TVA cu 141%. Încasările din impozitul pe venit au înregistrat 2,28 mld lei în ianuarie 2020 şi prezintă o creştere de 14,4% faţă de luna similară a anului trecut”, se arată în comunicat.
Evoluţia încasărilor din impozitul pe salarii în luna ianuarie (8%,an/an) reflectă dinamicile câştigului salarial mediu brut (10,7%) şi a numărului mediu de salariaţi (0,9%) înregistrate în luna decembrie 2019. Totodată, scutirea salariaţilor din domeniul construcţiilor şi a sectoarele industriale conexe de la plata impozitului pe venit a generat un impact negativ de 127,9 mil. lei în ianuarie 2020, comparativ cu încasările din ianuarie 2019.
În luna ianuarie, ANAF a rambursat TVA în sumă 1,72 miliarde lei, cu 1 miliard de lei mai mult decât anul trecut, continuând politica de plată cu celeritate a sumelor datorate către mediul privat.
“Vom continua acest comportament corect în raport cu mediul privat, fie că vorbim de facturile ajunse la scadenţă, fie despre rambursările de TVA. Evoluţia din prima lună reprezintă un prim semnal că actorii din economie înţeleg să se conformeze voluntar şi au încredere în parteneriatul cu statul şi în soluţiile propuse pentru a flexibiliza şi îmbunătăţi administraţia publică”, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu.
Încasările din contribuţii de asigurări au înregistrat 9,97 mld lei în ianuarie 2020 şi prezintă o accelerare, de la 8,5% în decembrie 2019 la 10% în ianuarie 2020 (an/an). Dinamica acestora reflectă preponderent avansul fondului de salarii din economie, de 11,6% în decembrie 2019, în încetinire faţă de ritmul din luna anterioară. De asemenea, scutirea salariaţilor din domeniul construcţiilor şi sectoarele industriale conexe de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate şi de reducere a contribuţiei asiguratorii în muncă datorate (potrivit OUG nr 114/2018) au avut un impact negativ de 180,9 mil lei asupra încasărilor din contribuţii.
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 28 mld lei (2,5% din PIB), au crescut în termeni nominali cu 11,6% faţă de aceeaşi lună a anului precedent. Cheltuielile au înregistrat o creştere cu 0,07 puncte procentuale de la 2,4% din PIB 2019 la 2,5% din PIB în 2020.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 1,31 mld. lei, fiind de aproape trei ori mai mari faţă de ianuarie 2019.
Cheltuielile de personal au însumat 8,46 mld lei, în creştere cu 11,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale, indemnizaţia de hrană aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal şi-au menţinut ponderea la nivelul de 0,7%.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 3,23 mld lei, în creştere cu 2,8% faţă de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările faţă de medie se înregistrează la nivelul bugetelor locale, precum şi la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru plata serviciilor de transmitere şi achitare a pensiilor.
Cheltuielile cu asistenţa socială au înregistrat 11,87 mld lei în ianuarie 2020 şi prezintă o creştere nominală de 15,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2019, cu 15%, respectiv de la 1.100 lei la 1.265 lei, a indemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată cu 10%, majorarea alocaţiilor pentru copii începând cu 1 mai 2019, precum şi devansarea sumei de 1,4 miliarde lei pentru plata a 50% din cheltuielile cu pensiile pentru luna februarie care se distribuie prin Poşta Română.
Bugetul general consolidat a încheiat anul 2019 cu un deficit de 48,3 miliarde lei (10,18 miliarde euro), 4,6% din Produsul Intern Brut (PIB), peste ţinta de 3% agreată cu Uniunea Europeană (UE), în condiţiile în care cheltuielile de personal au crescut cu 18,8%.