Italia a fost prima țară europeană care a fost lovită din plin de primul val al pandemiei de coronavirus. Raportul, întocmit de omul de știință Francesco Zambon, de la Organizația Mondială a Sănătății, și de zece colegi de-ai săi europeni, a fost finanțat de guvernul din Kuweit cu scopul de a furniza informații țărilor care nu fuseseră încă afectate de infecţia cu Covid-19.
Numit „O provocare fără precedent: primul răspuns al Italiei la Covid-19”, documentul a fost publicat pe pagina de web a OMS pe 13 mai, dar a fost depublicat a doua zi, după nici 24 de ore, după cum scrie The Guardian. Raportul de 102 pagini dezvăluia că planul pandemic al Italiei nu a mai fost actualizat din 2006 și că, din cauza lipseu de pregătire, răspunsul inițial din partea spitalelor a fost „improvizat, haotic și creativ”. A fost nevoie de timp pentru ca îndrumările oficiale să devină disponibile, adăuga raportul.
Documentul ar fi fost eliminat la cererea Ranieri Guerra, directorul general adjunct al OMS pentru inițiative strategice. Guerra a fost director general pentru medicină preventivă la ministerul italian al Sănătății, între 2014 și sfârșitul anului 2017, și, prin urmare, a fost responsabil pentru actualizarea planului de pandemie, conform noilor orientări stabilite de OMS și Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC). Guerra se numără printre oamenii de știință din grupul de lucru Covid-19 al guvernului italian.
Planul neactualizat este un element crucial în anchetele preliminare desfășurate de procurorii din Bergamo – oraşul lombard cea mai afectată în timpul primului val de pandemie – în eventualitatea depistării neglijenței penale a autorităților. Decesele legate de Covid în Italia au depășit 60.000 duminică , cea mai mare valoare din Europa continentală.
Anchetatorii folosesc, de asemenea, un raport întocmit după primul val de un general de armată în retragere, Pier Paolo Lunelli, care a concluzionat că până la 10.000 de decese ar fi putut fi atribuite lipsei unor protocoale antipandemice eficiente.
Francesco Zambon, care are sediul la biroul OMS din Veneția, a fost convocat de trei ori să vorbească cu procurorii, dar a fost împiedicat să facă acest lucru de către OMS, care a insistat că el și ceilalți zece cercetători implicați în redactarerea raportului ar trebui să aibă imunitate. Numai Ranieri Guerra a fost audiat de procurori, la începutul lunii noiembrie, dar conținutul ședinței nu a fost dezvăluit.
Cea mai recentă citare a lui Zambon a fost pe 10 decembrie, dar din nou Organizația Mondială a Sănătății i-a blocat accesul la audieri.
„Când am primit prima citație, am raportat-o biroului juridic al OMS și, la scurt timp, mi-au răspuns spunând că nu pot merge, fiind protejat de imunitate, în ciuda faptului că am vrut să merg, deoarece aveam ceva de spus”, a declarat Zambon, pentru The Guardian. Zambon susține că Guerra l-a amenințat cu concedierea, în cazului în care nu modifică partea din text referitoare la planul neactualizat. El a spus că, în ciuda faptului că a informat înalții oficiali ai OMS cu privire la amenințările și riscurile pe care le prezintă transparența și neutralitatea organizației, nu a fost efectuată nicio anchetă internă. La acea vreme, OMS nu a explicat de ce a scos de pe site raportul, dar într-o declarație de săptămâna afirma că el „conține inexactități și inconsecvențe”.
Zambon susţine însă că informațiile conținute în raportul său ar fi putut ajuta la salvarea de vieți în țări care se aflau în spatele curbei pandemice. „Am scris cu disperare tuturor înalților oficiali, inclusiv directorului general, avertizând despre pericolul [blocării raportului]”, spune el. „Publicarea sa avea potențialul de a salva de vieți, iar în joc era responsabilitatea OMS, deoarece un conflict personal de interese era considerat mai important decât împărtășirea lecțiilor învățate din țara cea mai afectată de pandemie în acel moment”, adaugă cercetătorul.