Cum sunt învăţaţi poliţiştii chinezi să zâmbească

Antrenamentul poliţiei chineze este atât de meticulos încât agenţii sunt învăţaţi chiar şi cum să dobândească zâmbetul perfect, scrie Daily Mail.

Tehnica inedită predată poliţiştilor vamali din Dalian, China, constă în ţinerea unui băţ între dinţi, în poziţie orizontală, pentru exersarea zâmbetului.

Obiectivul cursului, potrivit Biroului Vamal din Liaoning, este de „a standardiza protocolul oficialilor de amabilitate şi de a îmbunătăţi tehnicile de primire” în ţară.

Cunoscută ca având una dintre cel mai bine antrenate armate din lume, China a alocat întotdeauna bugete importante pentru dezvoltarea corpului militar naţional, generând nelinişte şi critică din partea vecinilor.

După ce, în 2008, bugetul militar a crescut cu 17,6 la sută pe an, el a ajuns în 2009 la 480,68 de miliarde de yuani (aproximativ 56 de miliarde de euro), crescând cu 6,3 la sută din bugetul ţării, conform unei declaraţii făcute acum trei ani de purtătorul de cuvânt al Parlamentului de atunci, Li Zhaoxinga, într-o conferinţă de presă.

Tot în 2009, generalul Jing Zhiyuan, comandantul celui de-al doilea corp de artilerie al Armatei Populare de Eliberare, a anunţat într-un articol consolidarea arsenalului nuclear şi convenţional pentru a fi mai convingătoare în privinţa forţei sale de disuasiune, precum şi crearea unei unităţi „de rachete nucleare şi convenţionale pentru a răspunde nevoilor de câştigare a unui război” în condiţiile conflictelor moderne.

Ambiţiile militare chineze au crescut atunci îngrijorarea Statelor Unite, care au criticat frecvent lipsa de transparenţă a acestui buget şi potenţiala ameninţare pentru securitatea regională.

Consolidarea armatei chineze a continuat de-a lungul timpului, forţele militare activând în prezent în cadrul conflictului diplomatic dintre China şi Japonia, generat de revendicarea de către Beijing a Insulelor Diaoyu, care sunt administrate de Tokyo.

Tensiunea între cei doi vecini a crescut la începutul lunii septembrie 2012, după ce Guvernul japonez a decis să naţionalizeze mai multe dintre aceste insule, care au aparţinut anterior, cu titlu privat, unui cetăţean japonez.

Nave de supraveghere maritimă şi din cadrul administraţiei chineze pentru pescuit au pătruns, între timp, în mai multe rânduri, în apele teritoriale ale acestor insule – adică la o distanţă mai mică de 22 de kilometri de la linia ţărmului -, dar şi nave din cadrul Pazei de Coastă a Taiwanului, care le consideră de asemenea ale sale.

Cea mai recentă notificare despre creşterea fondurilor alocate armatei chineze şi antrenării acesteia datează de săptămâna trecută, când Washington Post a scris joi, într-un articol, despre îngrijorarea pe care intenţiile pe termen lung ale Chinei o cauzează în ţările asiatice, dar şi printre strategii Pentagonului.

În ciuda sistemului puţin transparent al Armatei Populare de Eliberare, mai multe institute estimează că bugetul pe care China l-a alocat apărării a crescut de la 20 de miliarde de dolari în 2002 la cel puţin 120 de miliarde anul trecut. De patru ori mai mare în prezent, bugetul Statelor Unite la acest capitol ar putea fi depăşit de cel al Chinei până în 2035, notează acelaşi articol din Washington Post.

În ultimii ani, armata Chinei a reuşit să se doteze cu rachete de croazieră de ultimă generaţie, cu noi avioane de vânătoare J-10 şi J-11, cu un bombardier „invizibil” de tip J-20 şi cu un portavion de tip sovietic modernizat. În plus, statul chinez dispune de propriul sistem de navigaţie prin satelit.