Oamenii de ştiinţă au calculat că poluarea aerului reduce speranţa de viaţă, în medie, cu 2,9 ani la nivel mondial. S-a constatat că expunerea pe termen lung la poluanţii atmosferici creşte riscul de apariţie a problemelor cardiace şi respiratorii.
Echipa internaţională de autori care semnează cel mai recent studiu pe tema poluării atmosferice şi-a propus să analizeze relaţia dintre expunerea la poluarea atmosferică şi ”reducerea speranţei de viaţă”.
Cercetătorii au descoperit că poluarea aerului este responsabilă pentru reducerea vieţii oamenilor pe tot globul, la o scară mult mai mare în comparaţie cu războaiele, alte forme de violenţă şi bolile transmise de vectori, precum malaria şi HIV/SIDA.
Utilizând tehnici moderne de modelare, autorii au estimat că, la nivel mondial, poluarea aerului a provocat 8,8 milioane de decese premature în 2015. În întreaga lume, speranţa de viaţă a fost redusă cu 2,9 ani, au calculat cercetătorii.
Prin comparaţie, consumul de tutun reduce speranţa de viaţă, în medie, cu 2,2 ani, HIV/SIDA cu 0,7 ani, bolile precum malaria, care sunt transmise de paraziţi sau insecte precum ţânţari, căpuşe şi purici cu 0,6 ani şi toate formele de violenţă – inclusiv decesul în conflicte armate – cu 0,3 ani, au notat autorii în concluziile studiului publicat în jurnalul ştiinţific Cardiovascular Research.
Oamenii de ştiinţă sugerează că în lipsa emisiilor rezultate în urma arderii combustibililor fosili, speranţa de viaţă în lume ar creşte cu peste un an. Specialiştii susţin că poluarea atmosferică este unul dintre ”principalele riscuri pentru sănătate la nivel mondial”.
”Este remarcabil că atât numărul de decese cât şi reducerea speranţei de viaţă din cauza poluării aerului rivalizează cu efectele consumului de tutun şi sunt mult mai mari în comparaţie cu alte cauze de deces”, a declarat unul dintre autorii studiului, profesorul Jos Lelieveld, de la Institutul Max Planck pentru Chimie şi Departamentul de Cardiologie al Centrului Medical Universitar Mainz din Germania.
”Poluarea aerului depăşeşte malaria drept cauză de deces prematur la nivel mondial cu un factor de 19; depăşeşte violenţa cu un factor de 16, HIV/SIDA cu un factor de 9, alcoolul cu un factor de 45 şi abuzul de droguri cu un factor de 60”, a precizat Lelieveld.
De asemenea, Adrian Streinu-Cercel spune că o particulă poluantă de 2.5 de microni este atât de mică încât nu poate fi oprită de mecanismul natural de apărare al plămânului, ea ajungând direct în alveolă, ceea ce poate duce mai târziu la afecțiuni respiratorii, inclusiv cancer la plămâni.
„E o particulă mică și ajunge până în alveolă, aia e problema ei. Orice particulă care este sub 5 micorni nu mai e oprită de tractul mucociliar, cel care protejează plămânul – și reușește să scoată afară la nivelul faringelui și de acolo îl înghițim sau scuipăm – și ajunge până în alveolă și de acolo nu mai mai iese. Dacă ajunge în alveolă, ajunge să devină o particulă iritantă.Foarte multe dintre aceste particule pot să ducă în timp și la cancere pulmonare, nu mai spun că și generează bronhopneumopatia cronică obstructivă. Ele într-adevăr, sunt păcătoase”, a spus medicul Streinu Cercel, la digi24.
Reamintim că platformele airly.eu și aerlive.ro, rețele independente de măsurare a calității aerului, au raportat un nivel de poluare excesiv în București, începând de duminică seară. Astfel, s-au înregistrat depăşiri şi cu 900-1.000% peste limitele maxim admise la poluarea cu PM2,5 și de aproape 800% la poluarea cu PM10.