ORA DE VARĂ 2020. Când se schimbă ora 2020? Când se trece la ORA DE VARĂ 2020? Schimbarea orei 2020. Ceasurile trebuie date cu o oră înainte!

În anul 2020, se trece la ORA DE VARĂ 2020 în ultimul weekend din luna martie, adică în noaptea de sâmbătă spre dumunică, 28 – 29 martie 2020. Ceasurile trebuie date cu o oră înainte. Ora 03:00 va deveni ora 04:00. Prin urmare, atunci vom dormi cu o oră mai puţin.

eşi unele persoane au crezut că se renunţă la ora de vară 2020, acest lucru nu se va întâmplă în acest an.

ORA DE VARĂ 2020. Se mai schimbă ora? Ce a decis Parlamentul European

În acest context, Parlamentul European susţine propunerea privind renunţarea la schimbarea orei de vară din anul 2021. Aşadar, 2021 poate fi ultimul an cu o schimbare sezonieră a orei la nivelul Uniunii Europene.

Cu toate acestea, statele membre îşi păstrează dreptul de a decide asupra fusului orar propriu.

Alte articole

Ora de iarnă 2024. Cei mai nefericiţi români de schimbarea orei

Ora de iarnă 2024. Dormim mai puţin de când a umblat Ceauşescu la ceasuri

Eurodeputaţii au votat în favoarea renunţării la practica de ajustare a ceasurilor cu o oră în primăvară şi toamnă începând cu 2021.

Ţările din Uniunea Europeană care decid să menţină permanent ora de vară vor efectua ultima schimbare în acest sens în ultima duminică din martie a anului 2021.

Ora de vară 2020. Când se schimbă ora. Avertismentul făcut de medici!

Și medicii vorbesc despre schimbarea orei, care ne poate afecta sănătatea fizică și mintală. Medicul Tudor Ciuhodaru subliniază că schimbarea orei: 1. creşte riscul de infarct cu 5-10%, timp de trei zile după schimbarea orei, în special la persoanele tinere, active profesional.

Alte efecte ale schimbării orei sunt: modificări cardiovasculare manifestate prin variaţii ale tensiunii arteriale şi variate tulburari de ritm cardiac și modificări ale calității somnului (insomnie, somnolenţă), astenie, apatie, anhedonie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij, moficarea apetitului (inapetenţă sau bulimie), până la dereglari afective sezoniere şi ideaţie suicidară.

Conceptul numit ora de vară a fost prima dată adus în discuție în anul 1895, în Noua Zeelandă. Cel care a venit cu această idee a fost entomologul George Vernon Hudson.

Sistemul are ca scop folosirea luminii Soarelui pe o perioadă cât mai lungă din zi. În acest mod, activitățile se desfășoară cât mai mult posibil pe lumină naturală, iar acest lucru este benefic din cel puțin două puncte de vedere. Lumina naturală, spre deosebire de cea artificială, este un stimulator al tonuslui fizic și psihic. În al doilea rând, prin trecerea la ora de vară se economisește și energia electrică necesară iluminatului artificial.

Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva țări din Europa. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu anul 1916 (între 30 aprilie — 1 octombrie). Au urmat britanicii, ce au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai — 16 octombrie), apoi Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia.

Pe continentul european, schimbarea se face în toate țările, cu excepția Islandei, Belarusului și Rusiei. Schimbarea, însă, nu este simultană în toate țările, din cauza diferenței de fus orar. În unele țări, trecerea se realizează în prima duminică a lunii aprilie.

În prezent mecanismul prin care se schimbă ora, primăvara și toamna, respectiv trecerea la ora de vară și la ora de iarnă, este folosit în peste 100 de țări din lumea întreagă.

Cum ne afectează trecerea la ora de vară

Schimbarea orei, fie ea de vară sau de iarnă, are, de cele mai multe ori, repercusiuni asupra psihicului și sănătății populației care are nevoie de o anumită perioadă de acomodare.

Schimbarea orei poate perturba ceasul biologic și odată cu el pot surveni și dereglări hormonale, mai ales în ceea ce privește melatonina, hormonul responsabil tocmai cu reglarea ceasului biologic al organismului.

Trecerea la ora de vară poate declanșa scăderea vigilenței și chiar oboseală accentuată. Studii recente au arătat că schimbarea orei poate afecta în cazuri extreme sănătatea mintală. Potrivit unei cercetări efectuate de oameni de știință australieni, numărul de sinucideri este mai mare în primele săptămâni după trecerea la ora de vară față de restul anului.

Mai mult, studiile arată că în perioada imediat următoare trecerii la ora de vară au loc mai multe accidente rutiere decât în mod normal. Asta tocmai pentru că această schimbare favorizează apariția oboselii și a lipsei de atenție în cazul multor persoane.

De ce a fost introdusă ora de vară

Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură. 

Americanul Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă, într-o satiră, în care menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui. Ideea folosirii orei de vară este atribuită însă neozeelandezului George Vernon Hudson, entomologul care a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele şi a venit cu această idee în 1895.

În 1979, România a semnat Convenția fusurilor orare, iar în 1997, prin ordonanță guvernamentală, orarul de vară a fost corelat cu cel practicat în țările UE. La nivelul Uniunii Europene, trecerea la ora de vară se face similar în toate statele, în aceeași zi. 

Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu anul 1916 (între 30 aprilie – 1 octombrie), potrivit www.timeanddate.com. Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai – 16 octombrie), apoi Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia.

 În România, schimbarea orei a fost introdusă prima dată în anul 1932.