Un medic celebru explică de ce românii sunt mai puţin expuşi la coronavirus

„Coronavirus este un virus foarte vechi, cred ca din 1960. Noul coronavirus a fost depistat abia în decembrie 2019. Au mai fost infecţii cu un coronavirus în 2002 si in 2012. El este un virus cu ARN care face mutaţii. Se pare că ar exista două tipuri de stereotipuri principale: S şi L. Cel L este un stereotip mai agresiv, are o diseminare rapidă, iar cel S este mai blând şi este clasic.

Acest virus are nevoie nevoie ca să poată să acţioneze sa se inmulteasca în celulă. Ca să intre în celulă, îi trebuie un receptor. S-ar părea că la români diferă acest receptor faţă de alte populaţii. 

Sunt 2 teorii foarte clare: S şi L. 

Dacă omul stă în izolare la domiciliu sau este în carantină, scade din virulenţa stereotipului L şi rămâne doar formula mai simplă S”, a spus medicul Olga Simionescu la România TV.

Olga Simionescu: Alcoolul sanitar nu este suficient si nici clorhexidina

Autorităţile române au anunţat noi cazuri de coronavirus în România. Numărul total al îmbolnăvirilor a ajuns vineri la 86. Iată ce mai spune Olga Simionescu despre virusul care a creat teamă în întreaga lume. 

„Este un virus cu ARN, din familia virusurilor Corona cunoscute inca din 1960, la oameni si animale (pasari, mamifere). Se numeste „noul corona” fiindca au mai fost infectii cunoscute in 2002 (SARS-CoV) si in 2012 (MERS-CoV). Noul Corona Virus are simbolul SARS-CoV-2 si determina boala COVID-19. El a inceput in Wuhan in 2019, decembrie si s-a raspandit in intreaga lume.

Citeşte şi Europa a devenit epicentrul pandemiei de COVID 19, cu peste 5000 de morţi

Fiind virus cu ARN (beta corona virus), face mutatii, parte naturala a ciclului celular, astfel ca exista doua serotipuri principale: L agresiv, cu diseminare rapida si S mai bland, cel clasic. Desi virusul poate afecta orice populatie, se pare ca in Wuhan (de unde a pornit) si in Italia a fost serotipul L, iar in Romania serotipul S. Aceasta este legata de susceptibilitatea genetica a populatiei, virusul nou corona intrand in celula omului prin receptorul ACE2 (enzima de conversie a angiotensinei). Exista contestatari ai teoriei mutationale, inclusiv o voce de la Yale, pe motiv ca din lantul lung de nucleotide (30000) doar cateva ar fi afectate. Insa eu cred ca formele diferite de boala nu tin doar de imunitatea individului, ci si de aceste doua tulpini.

OMS a declarat deja pandemie, adica o epidemie intinsa pe multe tari. Asta nu trebuie sa insemne panica a populatiei, ci doar atentie si masuri sporite de protectie si protocoale de testare, transport, masuri epidemiologice si tratament.

Noul corona virus se transmite prin picaturi Pfluge, particule virale, aerosoli, contact cu suprafete infectate. Alcoolul sanitar nu este suficient si nici clorhexidina. Sunt necesare substante biocide, pe baza de alcool. Trebuie evitate aglomerarile, mijloacele de transport in comun, strangerile de mana.

Masca protejeaza si este imperativ sa ne spalam pe maini cu apa si sapun minimum 20 de secunde odata, de mai multe ori.

Mancarea trebuie prelucrata termic.

Exista forma usoare, medii, severe ale bolii, in functie de serotip si de raspunsul imun al pacientului infectat. Sunt mai grav interesati varstnicii si mai putin interesati copiii.

Nu exista tratament specific antiviral la ora actuala. Tratamentul este simptomatic si daca este cazul, suportiv al complicatiilor.

Transmiterea mult mai rapida decat a virusului gripal a alimentat teoria ca noul coronavirus este fabricat in laborator in scopuri de arma biologica si ca a fost scapat de sub control.

Exista consecinte economice semnificative (linii aeriene au dat faliment, a scazut bitcoin-ul, turismul in multe tari a fost lichidat, bursele s-au prabusit), iar lipsa de la serviciu a oamenilor, chiar si cu home working, va avea urmari.

S-a instituit panica in populatii din numeroase tari, intretinuta de TV in principal, dar si de altele din media (emisiunile au infulecat hulpav din subiect), precum si de frica oamenilor de boli.

Multi „oameni de bine” vor intermedia teste, vor propune vindecari, vor specula pretul la masti si consumabile.

Un vaccin va fi disponibil in cel mai devreme un an, restul este fantezie pura.

Citeşte şi Ce se întâmplă cu plămânii dacă ai coronavirus. Adrian Streinu-Cercel: Plămânul este cel mai afectat organ

In Romania, medicii sunt acum priviti ambivalent (pe de o parte sunt toti corupti, fara afect, autosuficienti, dar si necesari, iata, in perioade de restriste); personalul medical instruit ramane „umarul principal” in tratarea bolii. Si generalizarea referitoare la coruptie si la celelalte face parte din preconceptiile unora care cu siguranta n-ar fi stat vreodata sa invete toata viata, insa se uita cu jind/ invidie la altii care muncesc pana cad.

 Medicii de la Matei Bals sunt exceptionali. Spitalul „Colentina” este lipit de „Matei Bals” si am lucrat impreuna mult. Geniali.

Testarea se face doar la cei veniti din ariile de incidenta crescuta, precum si la pacientii simptomatici. Simptomele (tuse, febra, astenie, dureri musculare) nu difera mult de cele ale gripei sau rhinovirusurilor.

ISU merge perfect, de multa vreme. DSP s-a profesionalizat. Interviul nereusit de la Timis nu se pune.

Pentru cei care am trait in comunism o perioada, calmul este un element dobandit (nu ne facem acum provizii, caci stateam la coada la carnea de porc de 37 lei 50 cu orele si o dramuiam). Este multa manipulare si histrionismul dambovitean infloreste. La ele se adauga si sindromul ipohondriac accentuat mai ales la barbatii romani.

Invatatul de la distanta (e-learning), cand scolile sunt inchise, pare sa fie singura solutie ca sa nu se inghete anul scolar/ universitar. It’s more than nothing.

Totul se va scumpi dupa. Avioanele, vacantele, alimentele. Lumea se va urgisi.

Nu vom inceta sa ne rugam! Ar fi minunat ca slujbele sa se desfasoare in curtea bisericii sau sa privim de acasa la Trinitas TV (cu respect pentru alte confesiuni, la posturile radio/ TV specifice).

Sunt sigura ca noi vom trece cu fruntea sus si nu trebuie sa ne speriem. Cel mai rau scenariu poate fi sa ne infectam, insa cu siguranta vom scapa”, a scris Olga Simionescu pe pagina sa de Facebook.

Despre Olga Simionescu

Olga Simionescu conduce de 8 ani Clinica I Dermatologie a Spitalului Colentina din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie „Carol Davila” Bucuresti. Clinician experimentat, in aproape 25 de ani de practica a examinat, studiat, operat peste 20000 pacienti, unele cazuri dificile, de a doua opinie. 

Dermato-venerolog, Prof. Univ. Dr. Olga Simionescu abordeaza in practica de zi cu zi patologia oncologica dermatologica, bolile de tesut conjunctiv, infectiile cu transmitere sexuala, dermatozele inflamatorii, onicodistrofiile, acneea si patologia pediatrica.

Conducator de Doctorat si Sef de Disciplina, Prof. Dr. Olga Simionescu a indrumat de aproape 25 de ani serii de studenti, medici rezidenti si specialisti in dermatologie, teze de licenta si de Doctorat in Dermatologie.

Citeşte şi Alexandru Rafila: Probabil că peste cinci, şase zile o să vedem o creştere foarte serioasă a numărului de cazuri