Judecătoarele CSM Gabriela Baltag şi Evelina Oprina critică decizia ICCJ prin care a fost condamnat avocatul Robert Roşo în dosarul Ferma Băneasa

Judecătoarele Gabriela Baltag şi Evelina Oprina au publicat pe portalul Juridice.ro o scrisoare în care afirmă că se delimitează de „aparițiile pline de emfază care spun că nu se poate discuta o hotărâre judecătorească”: „Ba, dimpotrivă, consecințele pe care aceasta le generează trebuie analizate, comentate și adoptate cele mai bune decizii. Justiția este un serviciu public, iar o soluție care șochează conștiința publică relevă faptul că undeva s-a produs o fractură: în lege, în interpretarea sau aplicarea ei”, scriu judecătoarele membre ale CSM.

De notat că printre rolurile fundamentale ale CSM figurează, potrivit site-ului instituției, „dreptul, respectiv obligaţia corelativă de a se sesiza din oficiu pentru a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act de imixtiune în activitatea profesională sau în legătură cu aceasta, care ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea judecătorilor, respectiv imparţialitatea sau independenţa procurorilor în dispunerea soluţiilor”.

În dosarul Ferma Băneasa a mai fost condamnat un avocat, Corina Teodora Dicu (4 ani de închisoare cu suspendare, complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice), notează Hotnews.ro.

În comunicatul din 18 decembrie, Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR) critică doar condamnarea avocatului Robert Roșu. Într-un comunicat publicat duminică, Consiliul Baroului București vorbește despre „condamnarea a doi avocați (…) pentru săvârșirea unor infracțiuni în exercițiul profesiei”.

Alte articole

Alegeri locale 2024: Clotilde Armand, acuzată de CSM că a făcut presiuni asupra justiţiei

CSM amână soluţionarea cererii de suspendare din funcţie a judecătoarei din dosarul 2 Mai

Condamnarea avocatului Roșu pentru a atras reacția dură a Uniunii Naţionale a Barourilor din România (UNBR) care a acuzat o „represiune de natură penală asupra avocatului pentru consultaţiile şi susţinerile făcute în calitate de reprezentant”.

Judecătoarele Baltag și Oprina, deși afirmă că nu comentează „temeinicia hotărârii”, constată că „legea se cere a fi interpretată și aplicată astfel încât să nu genereze revoltă, să nu creeze sentimentul că s-a produs o nedreptate”.

Judecătoarele CSM Gabriela Baltag şi Evelina Oprina critică decizia de condamnare a avocatului Rober Roşu

„Oricum, reacția publică nu poate fi ignorată, iar, în esență, aceasta are un conținut atât de grav încât faptul că este rezultatul unei hotărâri judecătorești trebuie neîntârziat să aducă după sine măsuri instituționale ferme. Judecătorul trebuie să aplice legea cu dreaptă măsură și cu înțelepciune, iar nu să provoace tulburare socială, teamă și îngrijorare”, argumentează judecătoarele.

În opinia lor, hotărârile judecătorilor „trebuie să fie drepte, umane, să convingă, iar nu să șocheze sau să provoace mânie. Rolul Judecătorului este de a aduce pace în societate, de a face bine și de a restabili echilibrul încălcat”.

Invocând o „asemenea indignare publică”, Gabriela Baltag și Evelina Oprina afirmă că se delimitează de „aparițiile pline de emfază care spun că nu se poate discuta o hotărâre judecătorească: „Ba, dimpotrivă, consecințele pe care aceasta le generează trebuie analizate, comentate și adoptate cele mai bune decizii. Justiția este un serviciu public, iar o soluție care șochează conștiința publică relevă faptul că undeva s-a produs o fractură: în lege, în interpretarea sau aplicarea ei”.

În opinia celor două judecătoare, a venit momentul ca „sistemul judiciar să răspundă odată pentru totdeauna unor veșnice întrebări”: repartizarea aleatorie a cauzelor la instanța supremă – și nu numai – este chiar ”aleatorie”?

Cum de este posibilă plecarea dosarului la parchet pentru motivarea căilor de atac și de ce nu și la parte sau avocatul ei; cum este posibilă motivarea hotărârilor judecătorești după ce pedeapsa a și fost executată?

Cum este posibil ca la instanța supremă – și nu numai – mulți judecători să fie foști procurori?

Cum de problema protocoalelor oculte încheiate cu serviciile de informații, chiar și de către Înalta Curte de Casație și Justiție stă și astăzi nerezolvată pe masa CSM?

„Ne asumăm public să generăm ori continuăm demersurile instituționale ce pot contribui la înlăturarea vulnerabilităților menționate și la îndeplinirea constituțională și adevărată a rolului CSM. Independența justiției trebuie garantată pentru cetățeni în cele mai profunde sensuri ale ei, neputând fi susținută în cheia absurdului, a negării și a neasumării”, mai judecătoarele.

De notat că, marți, conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție a decis verificarea modului în care au fost respectate dispozițiile legale și regulamentele în cazul repartizării dosarului Ferma Băneasa către completul care a pronunțat deciziile definitive de închisoare, a anunțat marți instanța supremă.

Pe de altă parte, sâmbătă, Înalta Curte de Casație și Justiție a precizat că recunoaște și susține dreptul fundamental la liberă exprimare al oricărei persoane sau organizații, inclusiv sub aspectul exprimării unor aprecieri critice cu privire la hotărârile judecătorești, dar invită publicul să facă o simplă trecere în revistă a jurisprudenței sale din ultimii ani, care demonstrează cu prisosință lipsa de părtinire și echilibrul judecătorilor:

”Referitor la pozițiile exprimate în mediul public de către mai multe organizații profesionale ale avocaților, în ceea ce privește soluția de condamnare a unei persoane care are calitatea de avocat, de către un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, poziții adoptate înainte de a se cunoaște considerentele deciziei în discuție, în pofida caracterului definitiv al acesteia și întemeiate exclusiv pe argumentele favorabile persoanei în cauză, ținând seama și de obligația de rezervă care revine judecătorilor sub aspectul comunicării publice, instanța supremă înțelege să reamintească în mod ferm următoarele:

„Justiția se înfăptuiește de către judecători în numele legii, este unică, imparțială și egală pentru toți.” (art.2 alin.(1) din Legea nr.304/2004).

„Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii” (art.124 alin.(3) din Constituția României) și „(…) sunt obligați (…) să asigure supremația legii, să respecte drepturile și libertățile persoanelor, precum și egalitatea lor în fața legii și să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanților la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora”(art.4 alin.(1) din Legea nr.303/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare).

„Organele judiciare au obligația de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului (…)” (art.5 alin.(1) din Codul de procedură penală), „astfel încât (…) nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală, iar orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit legii, într-un termen rezonabil.” (art.8 din Codul de procedură penală).
„Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă”. (art.4 alin.(1) din Codul de procedură penală)

„Nimeni nu este mai presus de lege.” (art.16 alin.(2) din Constituția României) „Orice persoană, organizație, autoritate sau instituție este datoare să respecte independența judecătorilor.” (art.2 alin.(4) din Legea nr.303/2004)”, se mai arată în documentul transmis sâmbătă de ICCJ, semnat de președintele instituției, judecătorul Corina- Alina Corbu.

Citeşte şi: Stelian Ion, viitorul ministru al Justiţiei, anunţă desfiinţarea Secţiei Speciale: „Nici nu există discuţii, nici nu vor mai fi dezbateri”