Învierea Domnului sau Sărbătoarea de Paște este una dintre cele mai mari sărbători religioase ale anului care constituie fundația de bază a credinței și a Bisericii creștine. Fără Învierea lui Isus creștinismul nu s-ar fi răspândit și nu ar fi fost crezut, iar Biserica nu s-ar fi format.
La câteva zile după intrarea în Ierusalim, Mântuitorul a fost judecat, chinuit și răstignit, a murit pe cruce și a fost pus în mormânt. După trei zile, El a Înviat pentru mântuirea neamului omenesc.
Credincioșii din întreaga lume primesc marea sărbătoare a Paștelui cu iubire, împlinire sufletească și veselie.
Sărbătoarea Paștelui este și un prilej de reuniune cu membrii familei, când se lasă deoparte grijile și problemele de zi cu zi, iar gândurile se îndreaptă către fapte bune și recunoștință.
Tradiții și obiceiuri în ziua de Paște:
Cele mai multe tradiții și obiceiuri ale zilei de Paște se referă în principal la cinstirea cum se cuvine a acestei sărbători.
Superstiții de Paște despre vreme, noroc și sănătate:
Se spune despre vremea din ziua de Paște că dacă va ploua, atunci până la Rusalii va fi tot ploios, iar de va bate grindina în ziua de Paște, atunci anul va fi mănos.
Dacă vrei să-ți afli norocul păstrează oul fiert, sfințit în ziua de Paște, până la Paștele următor. Atunci sparge-l: de va fi gol, n-ai noroc, de va fi plin, ești cu mare noroc.
În ceea ce privește somnul, se spune că cine doarme în ziua de Paște va fi tot anul somnoros. De asemenea, tot legat de somn, se mai spune că în ziua de Paște nu e bine să dormi deoarece îți fură dracul sau iepurașul pasca.
Din vremuri de demult se mai crede că cine se naște în ziua de Paște va fi un om norocos pentru tot restul vieții.
În această lună, în ziua a douăzecea, are loc pomenirea preacuviosului părintelui nostru Teodor Trihina.
Acest fericit supunându-se la toată reaua pătimire şi petrecere, îngheţat de frig şi de ger, îşi acoperea trupul cu îmbrăcăminte de păr aspră, pentru care s-a şi numit Trihina. Drept aceea a dat de gol şi înşelăciunea demonilor. Şi mormântul său este izvorâtor de mir, tuturor celor ce cu dragoste năzuiese la dânsul, şi-şi iau sufleteasca şi trupeasca tămăduire.
Tot în Calendarul ortodox Aprilie 2020, în această zi, se face pomenirea sfinţilor mucenici Victor, Zotic, Zinon, Achindin, Chesarie, Severian, Hristofor, Teona şi Antonin.
Toţi aceşti sfinţi au săvârşit lupta muceniciei pe vremea lui Diocleţian cel răucredincios, când şi mult-pătimitorul mucenic al lui Hristos Gheorghe fiind prins era pedepsit şi în vremea pedepselor săvârşea acele minuni. Şi Victor, Achindin, Zotic, împreună cu Zinon, şi Severian, văzând pe sfântul Gheorghe, întins pe roată, şi întru nimic vătămându-se, cu un glas s-au mărturisit pe sine creştini, şi li s-au tăiat capetele cu sabia. Iar Hristofor, Teona şi Antonin, fiind cei mai de aproape păzitori ai împăratului, şi care stau înaintea lui, într-una din zile, în vreme ce marele mucenic era cercetat cu cruzime, văzând învierea păgânului celui mort, făcută prin rugăciunile mucenicului şi prin chemarea lui Hristos Dumnezeu, degrabă aceştia aruncând centurile şi armele lor înaintea împăratului şi a toată adunarea, au mărturisit că Hristos este Dumnezeu adevărat. Pentru care fiind prinşi au fost puşi la închisoare. Iar după câteva zile stând înaintea tiranului au fost supuşi la multe chinuri. Şi în sfârşit fiind aruncaţi în foc, au primit cununa muceniciei.
Tot în această zi, are loc pomenirea sfântului sfinţitului mucenic Anastasie al Antiohiei și pomenirea sfântului apostol Zaheu.
Sfântul apostol Zaheu era un vames bogat din Ierihon. Si, cum era mic de statura, s-a urcat într-un sicomor ca sa-L vadă pe Mântuitorul trecând. Dupa Înaltarea Domnului, sfântul Zaheu l-a insotit pe sfântul Petru în calatoriile lui. Traditia spune ca el a devenit episcop în Cezareea Palestinei, unde a si murit în pace.
Tot în Calendarul ortodox Aprilie 2020, în această zi, se face pomenirea sfinţilor preacuviosului Atanasie care a zidit Manastirea Meteora în Tesalia şi care în pace s-a săvârşit și preacuviosului Iosaf, ce a sihăstrit împreună cu pomenitul cuvios Atanasie din Meteora, şi care în pace s-a săvârşit.
În această lună, în ziua a douăzeci şi una, are loc pomenirea sfântului sfinţitului mucenic Ianuarie episcopul, şi cei împreună cu dânsul Procul, Soson şi Faust diaconii, Dezidcriu citeţul, Eutihie şi Acution.
Aceşti sfinţi au fost daţi la multe chinuri în zilele împăratului Diocleţian şi a lui Timotei guvernatorul Carnpaniei, şi mai pe urmă neînfricoşându-se nici plecându-se poruncilor păgâneşti, li s-au tăiat capetele. Iar arhiereul Ianuarie a fost băgat în cuptor, şi scăpând din el, i s-au tăiat vinele, şi tăindu-i-se şi lui capul cu sabia şi-a primit sfârşitul.
În Calendarul ortodox Aprilie 2020, în această zi, se face pomenirea pătimirii sfântului sfinţitului mucenic Teodor cel din Perga Pamfiliei şi a celor împreună cu el.
Tot în această zi, se mai pomenesc și alți sfinți, și anume:
În ziua a douăzeci şi treia în Calendarul ortodox Aprilie 2020, are loc pomenirea sfântului şi măritului marelui mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă.
Măritul acesta şi minunatul şi vestitul mare mucenic Gheorghe, a trăit în vremea împăratului Diocleţian, trăgându-se din Capadochia, de neam strălucit şi luminat, din ceata ostaşilor ce se chemau tribuni; iar când a fost să pătimească era la cinstea dregătoriei de comis.
Având împăratul gând să pornească război asupra creştinilor, a dat poruncă să se învrednicească de cinstiri împărăteşti şi de daruri cei ce se vor lepăda şi vor părăsi pe Hristos. Iar cei cer nu se vor supune poruncii, să aibă pedeapsă moartea. Atunci sfântul acesta fiind de faţă, a declarat că este creştin, mustrând deşertăciunea şi neputinţa idolilor, luând în râs pe cei ce credeau în ei.
Neplecându-se nici cu amăgiri, nici cu făgăduinţele tiranului, care făcea multe ca acestea, nici de îngroziri, ci se vedea nebăgător de seamă de toate, pentru aceea întâi l-au lovit în pântece cu o suliţă. Şi când i s-a înfipt suliţa în trup, a curs sânge mult; iar vârful suliţei s-a întors înapoi şi a rămas sfântul nevătămat. Apoi legându-l de o roată ţintuită cu fiare ascuţite, care a fost pornită din sus spre o vale, şi rupându-se trupul în mai multe bucăţi, cu ajutorul dumnezeiescului înger a rămas el sănătos. Şi înfăţişându-se sfântul înaintea împăratului şi a lui Magnenţiu, care şedeau alături de el şi aduceau jertfă la idoli pentru sănătatea lor, sfântul a atras pe mulţi spre credinţa în Hristos, cărora din porunca împăratului li s-au tăiat capetele afară din cetate. Şi venind la Hristos şi Alexandra împărăteasa, a mărturisit pe Hristos Dumnezeu înaintea tiranului. Au crezut şi alţii mulţi în Hristos, văzând că sfântul a ieşit sănătos dintr-o varniţă în care fusese aruncat.
După aceasta i-au încălţat picioarele cu încălţăminte de fier ce avea cuie şi l-au silit să alerge. Ci iarăşi au pus de l-au bătut, fără de nici o milă, cu vine de bou uscate. Iar Magnenţiu cerând semn ca să învieze pe un mort din cei ce erau îngropaţi, din mormintele ce erau acolo, care erau de multă vreme morţi, şi făcând sfântul rugăciune deasupra mormântului, a înviat mortul şi s-a închinat sfântului, şi a slăvit Dumnezeirea lui Hristos. Şi întrebând împăratul pe mort cine este, şi când a murit, a răspuns acesta că este din cei ce au trăit mai înainte de venirea lui Hristos, adică mai înainte de trei sute de ani şi mai mult şi cum că a ars în foc atâţia ani din pricina rătăcirii idoleşti.
Pentru care minune crezând mulţi, şi înmulţindu-se spre credinţă, slăveau cu un glas pe Dumnezeu, între care era şi Glicherie, căruia îi murise boul, şi l-a sculat sfântul. Din care minune adeverind şi el credinţa în Hristos, a luat cununa muceniciei, făcându-l păgânii multe bucăţi cu săbiile. Deci venind mulţi la Hristos, pentru ceea ce vedeau, şi încă pentru că sfântul mucenic Gheorghe intrând în capiştea idolilor, a poruncit unui chip idolesc cioplit, ca să spună dacă este el Dumnezeu, şi de i se cuvine să i se închine lui oamenii. Iar demonul cel ce era într-însul plângând a răspuns că unul este Dumnezeu adevărat: Hristos şi dintr-aceasta s-au tulburat idolii toţi şi au căzut şi s-au sfărâmat. Ceea ce neputând răbda cei ce credeau în idoli au prins pe sfântul şi l-au dus la împăratul, şi-au cerut degrab răspuns de moarte asupra lui; iar împăratul a poruncit ca să taie pe sfântul şi pe Alexandra împărăteasa cu sabia. Sfântului Gheorghe i s-a tăiat capul, iar sfânta Alexandra făcând rugăciune în temniţă, şi-a dat sufletul lui Dumnezeu.
Tot în această zi, se mai pomenesc și alți sfinți, și anume:
Izvorul Tămăduirii este o mare sărbătoarea închinată Maicii Domnului, care în acest an este trecută în Calendarul ortodox Aprilie 2020 pe data de 24 aprilie. În această zi, în toate bisericile se oficiază slujbe de sfinţire a apei, Aghiasma Mică.
Sărbătoarea aminteşte de o minune petrecută în apropierea Constantinopolului. Conform tradiţiei, Maica Domnului i-a descoperit împăratului Leon cel Mare (457-474), înainte de urcarea sa pe tron, un izvor cu apă vindecătoare.
Împăratul Leon, mergând printr-o pădure, a întâlnit un orb rănit care îşi căuta drumul. Leon l-a luat de mână ca să-l conducă, dar, la cererea orbului de a-i da apă, a plecat să caute. Negăsind, a auzit glas Maicii Domnului care i-a indicat locul unde va găsi apă pentru a potoli setea orbului şi pentru a-i unge ochii lipsiţi de vedere. Urmând cele auzite, Leon a găsit izvorul, care s-a dovedit a fi tămăduitor. Orbul şi-a astâmpărat nu numai setea, dar şi-a recăpătat şi vederea. După ce a ajuns împărat, Leon a ridicat în acel loc o biserică, iar cu apa acelui izvor s-au vindecat mulţi bolnavi de-a lungul timpului.
Mai târziu, împăratul Justinian (527-565), care suferea de o boală grea, s-ar fi vindecat după ce ar fi băut apă din acest izvor. Ca semn de mulţumire, el a construit o biserică şi mai mare. Această biserică a fost distrusă de turci în 1453, la căderea Constantinopului.
Tradiţii şi obiceiuri de Izvorul Tămăduirii:
În afară de principalele sărbători din calendarul creștin ortodox al lunii aprilie 2020, alte sărbători de cruce neagră, de care trebuie să ținem cont, sunt precizate în calendar în această lună.
Sărbătorile de cruce neagră sunt sărbători care se țin cu rugăciune către sfinţii pomeniţi în acea zi, dar putem lucra obişnuit, spre deosebire de sărbătorile de cruce roșie în care sunt prezente mai multe restricții.
În aceste sărbători sunt prăznuiți sfinți care au trăit pe pământ românesc, sfinți români. În aceste zile este voie la muncile gospodărești, dar nu trebuie să lipsească rugăciunea.
Sărbătorile religioase însemnate cu cruce neagră în Calendarul ortodox Aprilie 2020 sunt:
Superstiţii şi obiceiuri de Sfintele Paşti
În Sâmbăta Mare se face pască; se spune că dacă ai pomi fructiferi fără rod, atunci când face aluatul de pască, gospodina să-şi şteargă mâinile de aluat pe scoarţa acelor pomi, scrie superstitii.ro. Există superstiţia că cine cade sau se împiedică, ducându-se la Învierea Domnului, îi va merge rău tot anul.
Se spune că cine se naşte în ziua de Paşti, mai ales când se trage clopotul prima dată la biserică, va fi norocos toată viaţa. Superstiţia spune că cine moare de Paşti, în Săptămâna Luminată sau chiar între Înviere şi Înălţare, ajunge în Rai, căci păcatele îi vor fi iertate şi, aşa cum arată şi uşa deschisă din mijlocul altarului, uşile Raiului sunt deschise.
Cojile de ouă roşii se aruncă pe o apă curgătoare; superstiţia spune că ele ajung la Blajini şi astfel ei îşi dau seama că a venit Paştele. Nu e bine să iei sare cu mâna din solniţa de Paşte, căci îţi vor transpira mâinile tot anul.
Vinerea Scumpă…
…sau Izvorul Tămăduirii, în prima vineri după Paşti, se ţine pentru mântuirea sufletelor. Se spune că din lacrimile Maicii Domnului picate pe pământ, au ieşit în mai toate părţile, izvoare tămăduitoare, făcătoare de minuni şi cine s-ar spăla în aceste izvoare, mai cu seamă în această zi, se vindecă de orice boală ar fi cuprins. Această zi „se ţine” (adică nu se lucrează) pentru: bogăţie şi belşug, pentru spor în gospodărie, pentru leac de boală; pentru rodul vitelor, acestea se udă, dar şi ca să nu bată piatra.
Paştele Blajinilor…
…sau Lunea morţilor, este prima zi de Luni după Pasti. În această zi se fac bucate alese şi se împart, cu credinţa că morţii numai în această zi sunt liberi şi pot gusta din mâncarea preparată. Se ţine ca să mănânce şi morţii cărora nu li s-au făcut pomeni. Nu se lucrează în această zi la câmp, că e rău de vifor şi trăsnet; femeile nu ţes şi nu cos. Superstiţia spune că cine ară în ziua de Paştele Blajinilor, va vedea boii săi morţi; femeile o ţin ca să nu aibă vise rele şi ameţeli; dacă lucrezi este primejdie de foc.
Noaptea Buciumului
Se spune că în noaptea de 21/22 Aprilie, suflă în bucium ursitoarele şi aduc noroc la casa omului. Superstiţia spune că în noaptea asta, vrăjitoarele ies dezbrăcate, doar cu un test (cuptor de lut pentru copt) pe cap, pentru a lua sporul bucatelor, pe umăr cu unelte agricole pentru a lua sporul holdelor, în mână cu o găleată pentru a lua sporul laptelui; în spate iau un sul spre a lua sporul ţesătoarelor. Pentru a se apăra de farmece, sătenii suflă în bucium.
Ajunul zilei de Sfântul Gheorghe
Mănicătoarea este o plantă, despre care se spune în popor că este „propteaua” Sfântului Gheorghe. Cine o mănâncă are spor la lucru, cine se spală cu fiertura ei, devine harnic. Se spune că cine doarme în noaptea de ajun de Sf. Gheorghe în ieslea vitelor, le aude vorbind. În ajun se pune sălcie şi rugi la ferestre ca să nu intre strigoii (alte dealii şi tehnici de protecţie – aici). Oamenii se bat cu urzici în ajun, pentru a fi harnici şi iuţi tot anul. Tot acum se face „Focul Viu” din două beţe de lemn uscat, ce nu trebuie să se stinga tot anul; flăcăii sar peste foc, apoi iau câte un tăciune cu jar şi îl duc acasă, pentru foc şi noroc, pentru ca nimic rău să nu se apropie de casă şi gospodărie.
Superstiţii şi obiceiuri de Sfântul Gheorghe
Se spune că cine doarme în această zi, ia somnul mieilor şi va fi somnoros tot anul. La Sf. Gheorghe se face „măsuratul oilor”, de fapt, măsuratul laptelui, de către baciul turmei. Se mai spune că cine se spală cu rouă în dimineaţa acestei zile, va fi frumos, sănătos şi rumen tot anul. Vezi mai multe superstiţii de Sfântul Gheorghe.
Alte superstiţii şi obiceiuri în APRILIE
Ziua de 25 este ziua Sfântului Marcu şi „se ţine” pentru că el „mijloceşte cu înlesnire plata vămilor”. Se spune că este păcat să se lucreze în această zi, căci nici rândunica nu-şi face cuib atunci. Nu se înjugă boii, căci vor şchiopăta; se spune că „e rău” de boli, izbituri, vijelii, grindină; nu se dă nimic din casă şi nu se bat pari. În 30 Aprilie este ajunul Armindenului; femeile nu lucrează în casă, nici la câmp, căci există superstiţia că cine munceşte în această zi, va avea parte de vifor şi grindină.