Măsurile propuse se adresează unui grup-ţintă, format din persoanele cele mai afectate de consecinţele imediate ale COVID-19, persoane care şi-au pierdut deja locul de muncă sau care sunt supuse riscului de a şi-l pierde, potrivit expunerii de motive, potrivit Agerpres.
Proiectul vine să completeze Codul muncii în sensul că, „pe durata suspendării temporare a activităţii şi sau a reducerii acesteia ca urmare a decretării stării de asediu sau stării de urgenţă, salariaţii afectaţi de activitatea redusă sau întreruptă, care nu mai desfăşoară activitate şi/sau au contractul individual de muncă/raportul de serviciu suspendat, să beneficieze de o indemnizaţie plătită din bugetul asigurărilor sociale de stat, în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, pe toată durata menţinerii stării de asediu sau a stării de urgenţă, după caz”.
Iniţiativa legislativă se adresează şi şomerilor care beneficiază deja de indemnizaţie de şomaj, perioada de acordare prelungindu-se cu trei luni de la data până la care a fost stabilit dreptul respectiv.
„Bugetul asigurărilor sociale de stat, într-o astfel de situaţie, trebuie să aibă în vedere posibilităţile de a-i sprijini pe români să treacă prin această criză formidabilă, astfel încât să nu fie periclitate alte plăţi. Faptul de a majora atât de mult această indemnizaţie face ca plăţi curente din bugetul asigurărilor de stat să fie puse sub semnul întrebării. Nu există nicăieri prevederea ca cei bonificaţi să-şi reia activitatea şi obligaţia angajatorului să facă acest lucru. Motiv pentru care PNL nu va vota”, a afirmat Hărău.
Ramona Dinu, din partea grupului senatorial USR, a criticat faptul că se propun facilităţi fiscale pentru reducerea temporară a activităţii pentru o serie de motive, fără a se discuta.
„Se amplifică presiunea pe bugetul asigurărilor sociale şi de stat în mod nejustificat, într-un moment când avem nevoie vitală de resurse. Grupul USR se va abţine de la vot”, a spus Dinu.