„Niciuna din afirmațiile domnului Ungureanu nu au fundament. Denotă un amestec de calomnii, rea voință și lipsa de cunoaștere a mecanismelor de finanțare din sistemul sanitar din România precum și a legislației din domeniu”, a declarat fostul ministru al Sănătății pentru Capital.
Victor Costache a semnalat public încă de la începutul lunii ianuarie că Ministerul Sănătății nu avea în inventar stocul strategic de rezervă de echipamente și materiale sanitare ce ar fi trebuit să existe de ani buni în depozitele Ministerului Sănătății. Astfel în luna ianuarie s-a elaborat necesarul de materiale și echipamente de protecție (măști simple, Fp2, fp3, combinezoane, ventilatoare, biocide, etc.) aceste cantități au fost centralizate și aprobate prin OUG 11 din 5 februarie 2020. Procedura de achiziție s-a desfășurat ulterior, conform legii, prin ONAC și Ministerul de Finanțe. În paralel Ministerul Sănătății a înscris România în luna ianuarie, la procedura de achiziție a Comisiei Europene de materiale sanitare și echipamente (încă 500 de ventilatoare precum și măști și combinezoane de protecție).
Au fost alocate fonduri încă de la începutul anului tuturor unităților sanitare pentru achiziționarea de aparatură Covid-19 , mai exact încă din luna februarie s-a făcut repartiția pe capitole bugetare conform legii finanțelor publice. O atenție deosebită s-a dat programelor Ministerului Sănătății de acțiuni prioritare ce permit tratarea pacienților critici. În condițiile unui buget ce fusese diminuat, s-au avansat sumele din trimestrele 3 și 4 pe trimestrele 1 și 2, iar în paralele s-au demarat demersuri de suplimentare de fonduri de la ministerul de finanțe. Pe 27 februarie s-a obținut alocarea prin HG de la Ministerul de Finanțe a unei sume record de 350 de milioane din fondul de rezervă a Guvernului pentru tot ce înseamnă pacient critic și terapie intensivă. Odată ce aceste fonduri au fost alocate s-a lucrat împreună cu specialiștii în boli infecțioase pentru configurarea unui program special de acțiuni prioritare în domeniul bolilor transmisibile și în special a COVID 19 (AP IERE), care să permită spitalelor să aplice la fonduri suplimentare.
În paralel, de la sfârșitul lunii ianuarie, Victor Costache a susținut demersurile companiei Ministerului Sănătății, Unifarm, de a obține fonduri pentru a achiziționa rapid echipamente de protecție și materiale sanitare. Astfel s-a obținut creditarea în luna martie a Unifarm cu 210 milioane de USD.
De asemenea, e foarte important de înțeles că NU Ministerul Sănătății administrează sau coordonează în vreun fel achizițiile pe care unitățile spitalicești le fac din fonduri proprii sau din contractele cu casă. Pentru a ajută spitalele în contextul epidemiei de COVID 19 Ministerul Sănătății a emis documente ce impuneau o reducere a activității cu minim 50 la sută și a susținut spitalele la Casă Națională de Asigurări că să primească aceeași valoare a contractului cu casă deși efectuau mai puține proceduri/intervenții.
În plus, prin intermediul direcției din Ministerul Sănătății ce gerează programele Băncii Mondiale, s-a demarat procedura de achiziție a 400 de unități de terapie intensive complet dotate cu ventilatoare, paturi, injectomate și monitoare. De asemeni a fost configurat un program nou de tip P4R prin Banca Mondială specific COVID-19 dar și pentru sprijinirea medicilor de familie cu sume record de 500 milioane de euro. În luna martie au fost transmise către aproximativ 25 de unități sanitare fonduri pentru achiziția de aparate de testare PCR specifice COVID-19 și s-a crescut capacitatea de testare la nivel național de la 1 centru în ianuarie (institutul „Matei Balș”) la 29 de centre pe 25 martie când Victor Costache a părăsit Ministerul Sănătății.
Nici Victor Costache și nici Georgeta Bumbac nu au împiedicat sau zădărnicit în vreun fel acțiunile de combatere a virusului ci au depus toate eforturile pentru că unitățile sanitare să poată face fată acestei situații. În această perioada a fost redactat și implementat pentru prima dată „Planul strategic privind creșterea etapizată a capacității de răspuns a spitalelor din România” și au fost luate măsuri, împreună cu celelalte ministere implicate, ce au permis reducerea ratei de răspândire a Sars Cov 2 în România.
Strategia de finanțare a spitalelor în acest context a fost complexă și nu s-a mizat pe o singură sursă și s-a apelat la toate pârghiile financiare cunoscute : achiziție centralizată prin sume suplimentare obținute încă din ianuarie de la Bugetul de Stat prin Ministerul de Finanțe (ONAC), recreditare UNIFARM, suplimentarea bugetului Ministerului Sănătății prin programe specifice pentru pacienți critici și de COVID 19 ( cu o suplimentare record ce reprezintă de trei ori bugetul din anii anteriori), achiziție centralizată prin Comisia Europeană, programe Banca Mondială și fonduri europene.