Biblia şi cronicarul roman Flavius Iosefus (37 e.n.-100 e.n.) descriu modul în care regele Irod Antipa, fiul regelui Irod cel Mare, l-a executat pe Ioan Botezătorul. Cronicarul Flavius Iosefus precizează că execuţia s-a desfăşurat la Machaerus, un fort israelian situat în apropiere de ţărmul Mării Moarte, aflat în prezent pe teritoriul Iordaniei.
Irod Antipa se temea de influenţa în creştere exercitată de Ioan Botezătorul în rândul populaţiei israelite, motiv pentru care l-a executat, conform lui Flavius Iosefus. Biblia descrie această execuţie într-un mod mult mai elaborat, indicând faptul că Irod nu dorea moartea lui Ioan, dar până la urmă a cedat şi a acceptat executarea acestuia în schimbul unui dans, dintr-un capriciu al fiicei sale vitrege, Salomeea.
Biblia menţionează că Irod Antipa urma să se căsătorească cu soţia fratelui său, iar Ioan Botezătorul a obiectat cu privire la această uniune. La nunta celor doi, fiica Irodiei, Salomeea, a dansat atât de frumos, încât regele Irod Antipa, fermecat de graţia ei, i-a promis că îi va da orice îi va cere în schimb. Îndemnată de mama ei, Salomeea a cerut capul lui Ioan Botezătorul. Regele Irod a şovăit să-i îndeplinească dorinţa, însă în cele din urmă a acceptat, iar Ioan Botezătorul a fost decapitat şi capul lui i-a fost oferit fiicei Irodiei pe o tavă.
O curte interioară descoperită la Machaerus este, probabil, locul în care Salomeea şi-a fermecat viitorul tată vitreg cu dansul ei şi unde Irod Antipa a luat decizia de a-i oferi capul sfântului Ioan pe tavă, scrie Győző Vörös, directorul proiectului „Machaerus Excavations and Surveys at the Dead Sea”, în cartea „Holy Land Archaeology on Either Side: Archaeological Essays in Honour of Eugenio Alliata” (Fondazione Terra Santa, 2020). În această curte se află o nişă în formă de absidă, care este, probabil, ceea ce s-a păstrat din tronul pe care a stat Irod Antipa.
Citeşte şi Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. De ce este bine să ţii POST NEGRU în această zi
După moartea lui Irod cel Mare, regatul lui a fost împărţit între fiii săi, iar lui Irod Antipa i-a revenit un ţinut ce includea Galileea şi părţi din Iordania. O parte din perioada în care s-a aflat pe tron, Irod Antipa şi-a condus regatul de la Machaerus.
Arheologii au descoperit ruinele acestei curţi în 1980, însă nu au recunoscut nişa ca făcând parte din tronul lui Irod Antipa până recent, conform lui Vörös. Prezenţa tronului confirmă parţial concluzia că acesta este spaţiul în care s-au produs condamnarea şi execuţia lui Ioan Botezătorul, mai susţine Vörös.
După anunţarea descoperirii, oamenii de ştiinţă s-au împărţit în două tabere: unii care s-au declarat convinşi de importanţa descoperirii şi alţii care au rămas sceptici.
„Cred că este probabil din punct de vedere istoric ca aceste săpături arheologice să fi adus la lumină ‘ringul de dans’ al Salomeii„, a comentat Morten Horning Jensen, profesor la Şcoala Norvegiană de Teologie şi autorul cărţii „Herod Antipas in Galilee” (editura Mohr Siebeck, 2010).
Alţi oameni de ştiinţă sunt mai puţin convinşi. Ei şi-au exprimat îndoiala că această nişă ar reprezenta rămăşiţele tronului lui Irod Antipa. Jodi Magness, profesor de studii religioase la University of North Carolina at Chapel Hill, a lăudat descoperirile făcute în cadrul proiectului arheologic coordonat de Vörös, însă şi-a exprimat dubiile cu privire la găsirea tronului lui Irod Antipa.
Ea explică faptul că nişa descoperită la Machaerus pare prea mică prin comparaţie cu tronul lui Irod cel Mare, tatăl lui Irod Antipa, aflat la palatul de iarnă din Ierihon. Jodi Magness a mai susţinut că această nişă este foarte similară cu alte două nişe descoperite la Upper Herodium, un palat-fortăreaţă construit de Irod cel Mare, nişe despre care nu s-a spus niciodată că ar putea fi rămăşiţe ale tronului regal.
Eric Meyers, profesor emerit de studii iudaice la Duke University, a susţinut, la rândul său, că este destul de posibil ca descoperirea să fie chiar tronul lui Irod Antipa şi a adăugat că urmăreşte cu interes concluziile celor care analizează această ipoteză.
Sursa: Agerpres