Imediat după Big Bang, în urmă cu 13,7 miliarde de ani, universul s-a răcorit suficient pentru a lăsa atomii să se formeze, născânde-se în cele din urmă primele stele. Lumina lor a călătorit prin univers, creând o strălucire a spaţiului la care au contribuit, apoi, şi următoarele generaţii de stele.
Acum, astronomii au detectat această strălucire – denumită lumină de fundal extragalactică, EBL – şi au separat lumina stelelor mai noi, ajungând să descopere, astfel, lumina primelor stele.
„EBL este ansamblul fotonilor generaţi de toate stelele şi de toate găurile negre din univers”, explică astrofizicianul Marco Ajello de la SLAC National Accelerator Laboratory din California, care a condus cercetarea. „EBL include şi lumina primelor stele masive care au existat vreodată. Cunoaştem destul de bine lumina emisă de stelele „normale”. Aşa că, prin măsurarea EBL am reuşit să izolăm lumina primelor stele”, mai spune el.
Ajello şi echipa sa nu au măsurat EBL direct, ci au detectat-o prin analiza măsurătorilor găurilor negre îndepărtate, realizate de telescopul spaţial Fermi, în zare gamma, de la NASA. Fermi a studiat lumina unor obiecte denumite blazari, adică găuri negre gigantice ce emit cantităţi imense de lumină în timp ce se hrănesc cu materie.
Studiul a putut descoperi lumina emisă de stele care existau pe când universul avea doar 600 de milioane de ani, adică era nou-născut.
Aceste stele ar fi fost diferite faţă de cele din ziua de azi. În general, erau mult mai masive, conţineau o masă de sute de ori mai mare ca a Soarelui nostru, erau mai fierbinţi, mai strălucitoare şi trăiau mai puţin ca cele de acum.
Noile măsurători îi vor ajuta pe astronomi să răspundă la întrebările de bază despre primele generaţii de stele, cum s-au format ele şi când au apărut. Momentan, cercetătorii au aflat că rata de formare a primelor stele era mai scăzută decât se credea.
Descoperirea este descrisă în ediţia de pe 2 noiembrie a revistei Science.
Punctele verzi reprezintă cei 150 de blazari folosiţi în studiul EBL