Potrivit purtătorului de cuvânt al IPJ Argeş, agent Mădălina Bălănescu, nu există persoane rănite, iar la faţa locului s-au deplasat echipaje ale pompierilor militari şi de poliţie, transmite corespondentul Mediafax.
„Primele noastre informaţii arată că este un grup de 30 de persoane, între care şi elevi, care sunt cu profesorii. Ei au urcat la Cetatea Poenari şi deocamdată nu pot coborî din cauză că un copac a căzut peste scările cetăţii. Vor interveni pompierii pentru deblocarea accessului spre şi dinspre cetate, dar important este că nu există victime”, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Argeş, agent Mădălina Balanescu.
Copacul a fost îndepărtat de către pompieri, iar accesul pe scări a fost reluat, sub supravegherea pompierilor militari, a jandarmilor, iar la faţa locului există şi echipaje al Serviciului de Ambulanţă Judeţean Argeş.
„Nu a fost o alunecare de teren. Este un brad care s-a desprins din rădăcini şi a căzut, am înţeles că o porţiune din balustrada scărilor s-a rupt. În acest moment, colegii mei au încheiat intervenţia, timp de o jumătare de oră aproximativ nu s-a putut circula, elevii care urcau s-au speriat de faptul că au văzut că acest brad a ieşit din rădăcină şi s-a prăbuşit, o porţiune din balustradă a fost deteriorată în urma incidentului. Nu există victime, este un grup de 30 de persoane, din care 19 copii şi 11 adulţi, unii urcaseră deja, alţii erau în urcare, cei aflaţi în urcare au văzut ce s-a întâmplat”, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Argeş, lt. Mădălina Bălănescu.
Cetatea Poenari este situată în apropierea barajului Vidraru, pe un vârf de munte, de aici putând fi admirate privelişti frumoase spre Masivul Făgăraş, iar pentru a ajunge la cetate s-a construit o scară cu 1.480 de trepte.
Cetatea Poenari a fost reşedinţa secundară a lui Vlad Ţepeş, fiind construită ca post de fortăreaţă contra otomanilor.
Cetatea are o formă alungită cu cinci turnuri, patru rotunde şi unul prismatic, zidurile au doi – trei metri grosime. Ea a fost construită de Negru Vodă, iar ulterior a fost renovată de Vlad Ţepeş.