Potrivit virusologului Steven Van Gucht, care a prezentat studiul la sfârșitul săptămânii trecute, “numărul de infectări în școli crește doar după ce numărul cazurilor în comunitatea largă începe să crească”, iar concluzia este că “școlile nu sunt precursoare sau motoare ale evoluției epidemice, ci mai degrabă efecte”. În consecinţă, deschiderea şcolilor ar trebui să fie o prioritate acolo unde s-a luat decizia închiderii lor, de teama coronavirusului.
Studiul, realizat pe baza infectărilor înregistrate în perioada 1 septembrie-13 decembrie 2020 și colectate de centrele de specialitate din Belgia, arată că larga majoritate a infectărilor (peste 80%) înregistrate în rândul elevilor au avut loc în afara școlii, iar restul s-au petrecut probabil în mediu școlar. Profesorii și alți angajați ai școlilor “cel mai probabil au fost infectați de către colegi și, într-o mult mai mică măsură, de către elevi, între septembrie și începutul vacanței de toamnă”, după cum scrie The Brussels Times.
„La începutul celui de-al doilea val, la mijlocul lunii septembrie, am văzut mai întâi o creștere a numărului de infecții în rândul adolescenților mai în vârstă (16-18) și al adulților tineri (19-25). După aceea, infecțiile au crescut la populația aptă de muncă și numai în etapa finală la copiii cu vârsta sub 12 ani„, a mai spus Van Gucht.
Chiar și la vârful curbei, rata infecției la copiii sub 16 ani a fost mai mică decât în populația generală, în toate regiunile, potrivit studiului. „Cu toate acestea, la adolescenții de 16 ani și la adulții tineri, virusul se comportă deja ca la ceilalţi adulți. Prin urmare, pot juca un rol important în progresul epidemiei”, mai avertizează cercetătorul.
Potrivit lui Sciensano, dovezile arată încă o dată că școlile ar trebui să rămână deschise cât mai mult posibil.