Ministrul Muncii, Raluca Turcan, prima reacţie după decizia CCR privind majorarea pensiilor cu 40%

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a avut o primă reacţie după ce CCR a decis că majorarea pensiilor cu 40% este constituţională. Efortul bugetar pentru majorarea pensiilor cu 40% este unul de aproximativ 138 de miliarde lei pe an, a explicat Turcan.

„După cum bine ştiţi, există o lege 127 prin care pensiile ar fi ajuns să crească cu 40% de la 1 septembrie. Această recalculare a pensiilor şi creşterea lor la 1 septembrie să fie de 40% ar fi însemnat ca în momentul intrării în vigoare şi publicării în Monitorul Oficial a acestei legi, adică în iulie 2019 să înceapă actualizarea tuturor pensiilor, evaluarea lor, astfel încât să urmeze procesul de recalculare. Pentru asta ar fi fost nevoie de un ordin de ministru într-o guvernare PSD. Luni de zile, mai exact în 90 de zile, aşa prevede legea, ceea ce nu s-a întâmplat. Deci practic aveam o lege în vigoare pentru care nimeni în guvernele anterioare celui de anul trecut, deci guvernele PSD nu au umblat pentru a începe procesul de recalculare a pensiilor. Mai mult decât atât, efortul bugetar pentru aplicarea acestei legi este unul de aproximativ 138 de miliarde lei pe an, ceea ce în momentul de faţă este greu de suportat de către bugetul statului”, a afirmat miercuri Raluca Turcan.

Ministrul Muncii a mai spus că Parlamentul se va pronunţa acum asupra acestei legi privind majorarea pensiilor cu 40% pentru a pune în acord legislaţia cu hotărârea Curţii Constituţionale.

Alte articole

Pensii speciale între 8.000 de lei și 30.000 de lei pentru parlamentari. Ce venituri au cei ce trebuie să-și „taie craca de sub picioare”

Diana Șoșoacă declară război CCR, după ce a fost interzisă la alegerile prezidențiale. Vrea ca judecătorii să poată fi arestați și trimiși în judecată

„În guvernul Orban noi am decis ca pensiile să crească într-un cuantum suportabil care să facă acest proces de majorare sustenabil şi să nu ajungem la blocaje care după aceea să îi afecteze şi pe pensionari şi am realizat creşterea pensiilor cu 14%, având în momentul de faţă acest cadrul legal prin care pensiile au fost majorate cu 14%. În Parlament, pe legea prin care noi am decis să crească pensiile cu 14% majoritatea PSD de la vremea respectivă a decis nu 14%, noi vrem în continuare 40% fără să invoce, evident, resursele cu care să putem suporta această majorare. Acum, în contextul deciziei CCR, aşa cum Parlamentul anul trecut a decis menţinerea punctului de pensie care să aducă o majorare de 40%, la fel Parlamentul, după decizia CCR, în actul legal de punere de acord a legislaţiei cu deciziile CCR se va pronunţa cu ceea ce este de făcut pe viitor”, a completat Turcan.

Ea a precizat că este important să existe sustenabilitate financiară, iar în prezent există buget alocat în acest an pentru pensii pe care l-a trimis la Mînisterul Finanţelor şi scopul este „ca cel puţin indexarea cu rata inflaţiei să se realizeze la nivelul pensiilor din sistemul public de pensii”

„Cert este că, din punctul nostru de vedere, atunci când vorbim de pensii, cred că cel mai important lucru pe care trebuie să îl garantăm este plata lor, sustenabilitatea sistemului de pensii şi nu mai puţin important este să avem şi echitate şi contributivitate în sistemul de pensii. În momentul preluării mandatului, am decis să creem un grup de experţi prin care să răspundem acestei aşteptări pe care o au cei 4,9 milioane de pensionari şi anume echitate, contributivitate şi sustenabilitatea pe termen lung a plăţii pensiilor în România. În momentul de faţă avem buget alocat pentru pensii şi anul acesta în bugetul pe care l-am trimis Ministerului Finanţelor urmărim ca cel puţin indexarea cu rata inflaţiei să se realizeze la nivelul pensiilor din sistemul public de pensii. Lucrul acesta îl vom anunţa, când se va putea întâmpla acest lucru”, a mai declarat Turcan.

Citeşte şi: Ce se întâmplă cu pensiile românilor în 2021. Raluca Turcan: „Niciodată nu au conceput că această majorare poate fi suportată”

Curtea Constituțională a decis că majorarea pensiilor cu 40 de procente este constituțională. Magistrații au respins astfel sesizarea Guvernului, ceea ce înseamnă că Executivul este obligat acum să găsească sursa de finanțare pentru majorare.

Judecătorii CCR au stabilit astăzi că modificarea făcută de vechiul Parlament este una care respectă standardele Constituției.

Guvernul a sesizat CCR pentru legea privind majorarea pensiilor cu 40%

La mijlocul lunii octombrie a anului trecut, Executivul a sesizat Curtea Constituţională în vederea exercitării controlului prealabil de constituţionalitate privind Legea pentru aprobarea OUG 135/2020 – rectificarea bugetului de stat pe anul 2020.

În esenţă, Guvernul reitera în sesizarea adresată CCR argumentele potrivit cărora Parlamentul a ignorat exigenţele de previzibilitate ale legii şi perspectivele evoluţiei situaţiei bugetului consolidat şi a economiei generale, cu consecinţa afectării principiului securităţii juridice.

„În plus, abrogarea unor articole din ordonanţa de rectificare prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie nu duce automat la aplicarea legii iniţiale atâta vreme cât nu au fost emise dispoziţii tranzitorii”, preciza Executivul.

Potrivit sesizării, parlamentarii „nu au identificat sursele clare de finanţare” pentru majorările propuse, necesare pentru a acoperi cheltuielile urmărite şi care să reflecte principiul echilibrului bugetar, conform dispoziţiilor constituţionale.

„Odată cu intrarea în vigoare a OUG 135/2020, noua valoare a punctului de pensie, respectiv de 1.442 de lei, s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020, la valoarea maximă pe care o permite bugetul de stat. Aplicarea majorării punctului de pensie la 1.775 de lei, aşa cum a modificat legiuitorul, şi majorarea salariilor profesorilor ar presupune ‘un necesar de finanţare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei în anul 2020, respectiv 1,06% din PIB şi 34,3 miliarde de lei în anul 2021 (reprezentând 3,05% din PIB)’. Or, execuţia bugetului general consolidat în primele luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB. În condiţiile actualei crize sanitare extrem de grave, în care presiunea asupra bugetului de stat este uriaşă din cauza creşterilor masive ale cheltuielilor nepermanente, iar riscul de a avea un deficit bugetar uriaş în 2021 este unul ridicat, Parlamentul ar trebui să contribuie la corecţia deficitului bugetar. În schimb, Legislativul a ales să acţioneze în sens contrar acestui obiectiv, nerespectând astfel angajamentele europene pe care România are obligaţia a le îndeplini”, explica Guvernul.

Executivul susţinea că rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 a fost construită pe baza „analizelor şi studiilor de impact”, reprezentând un echilibru între toate domeniile care au necesitat finanţare astfel încât impactul economic al crizei sanitare să fie redus la „cel mai mic nivel posibil”.

„Distorsionarea construcţiei bugetare, prin introducerea de cheltuieli fără bază reală în nivelul veniturilor, are ca finalitate degradarea economică, cu impact negativ în nivelul de trai al tuturor cetăţenilor, inclusiv al prezumtivilor beneficiari ai acestor cheltuieli. Totodată, gestionarea contextului economic actual necesită o raportare realistă la situaţia economică internaţională provocată de pandemie şi maximă precauţie în menţinerea echilibrelor bugetare în beneficiul tuturor cetăţenilor”, arăta Guvernul.