Bărbatul locuiește într-un cartier de municipiu din Iași, iar în cei 108 ani de viață a trecut prin cele două războaie mondiale dar și prin clipe greu de imaginat. Cu toate acestea, a reușit să ajungă la o vârstă de admirat.
Căpitanul (rtr.) Vasile Stămăteanu s-a născut la data de 2 februarie 1912 în localitatea Fântânele în județul Botoșani. În prezent, comuna este parte a județului Suceava. A prins din plin Primul Război Mondial, perioadă care însă l-a marcat, după cum mărturisește, și care i-a format viața ulterior.
„Tatăl meu a fost invalid de război. A luptat în Primul Război Mondial și s-a întors acasă fără un picior. În 1916, când a început războiul, eram mic copil. Totuși, aveam încă de atunci o speranță că voi ajunge cineva, că voi face ceva pentru țara mea. Am fost o familie mare, majoritatea fiind bolnavi. Eu am avut noroc să fiu un copil sănătos și asta m-a făcut să ajung la ceea ce sunt acum”, a spus Vasile Stămăteanu.
Pe 12 martie 1942 a fost mobilizat în cadrul Regimentului 53 Infanterie, cu care a participat la luptele desfășurate pe Frontul de Est, ajungând până la Odessa. După 1 aprilie 1944 a participat, cu Regimentul 25 Infanterie, la luptele desfășurate în Peninsula Crimeea. Căpitanul Stămăteanu a făcut parte din „Detașamentul de sacrificiu” al Armatei Române. Căpitalul era cel care se ocupa de minarea și deminarea câmpului de război, fiind într-un permanent pericol.
„În viața mea nu m-am temut de nimic. Am trecut prin multe și am stat de vorbă și cu diavolul și nu m-am temut. Mi s-a arătat în persoană. Nu am știut cine e la vremea respectivă și am vorbit cu el. L-am văzut pe un pod și abia după ce mi-am făcut cruce a dispărut. Cu crucea pe frunte am mers și pe front. Acolo mi s-au întâmplat multe și m-a protejat Dumnezeu. Am plecat cu armata pe front, am fost la misiuni speciale pentru că ei știau că nu mă tem. Am tratat războiul ca pe o joacă și asta m-a ajutat mult atunci, în adrenalina momentului. Ăsta a fost norocul meu pe front. Regimentul mă trimitea mereu pentru că știau că voi reuși și că nu am cum să mor. Rușii au tras în noi și Dumnezeu m-a protejat. Au tras în mine și nu s-au prins gloanțele. Un glonț s-a oprit în capsele de la cizme. Am fost trimis în misiuni speciale de recunoaștere”, a spus căpitanul (rtr) Vasile Stămăteanu.