Consilier prezidenţial: „Trebuie să avem grijă ca economia de piaţă să nu degenereze pe calea oportunismului şi a hazardului moral”

„Cu economia de piaţă vom traversa starea de urgenţă şi, prin politici publice stimulative, tot cu economia de piaţă vom reuşi să ne redresăm economic şi să mergem mai departe. Însă trebuie să avem grijă, cu atât mai mult în actuala stare de urgenţă, ca economia de piaţă să nu degenereze pe calea oportunismului şi a hazardului moral. De aceea, avem nevoie de transparenţă, decizii fundamentate şi reguli clare pentru toată lumea, fie că ne referim la schemele de sprijin, la şomajul tehnic sau accesul la fondurile publice”, a scris Marinescu pe site-ul său.

El susţine că, după această criză provocată de noul coronavirus, economia se va redresa mai devreme sau mai târziu, în funcţie de gradul său de flexibilitate şi de eficienţa măsurilor de relansare economică.

Marinescu aminteşte că, potrivit FMI, economia globală va scădea cu 3% în 2020, în condiţiile în care majoritatea economiilor lumii vor evolua în teritoriu negativ, în ciuda măsurilor active anunţate sau pe care guvernele deja le-au adoptat. În acest context, el arată că trebuie susţinut modul echilibrat în care autorităţile române s-au raportat la mecanismele pieţei, cu preocuparea generală de a nu interveni agresiv în funcţionarea acestora.

„Economia nu trebuie orientată pe contrasens faţă de legile cererii şi ofertei, nici măcar în starea de urgenţă, mai ales atunci când întreprinzătorii arată eforturi de solidaritate”, a mai scris consilierul prezidenţial.

El apreciază faptul că unele firme cu capital românesc au ales să producă măşti de protecţie, combinezoane şi alte echipamente medicale.

Potrivit acestuia, în contextul crizei, trebuie căutate oportunităţile, subliniind că vor exista cu „duiumul”. El dă drept exemplu faptul că prin diverse scheme de sprijin şi investiţii pot fi alese pentru a fi susţinute strategic anumite sectoare pentru reducerea dependenţei de unele importuri.

„Este important (…) să obţinem un echilibru fezabil între soluţiile naţionale şi beneficiile comerţului liber pe plan internaţional”, avertizează Marinescu.

El indică faptul că producţia, adică oferta, nu a fost afectată de criza de sănătate, în timp ce consumul şi cererea au fost puternic „perturbate”.

„În traducere economică, criza-corona răscoleşte tocmai datele esenţiale ale economiei de piaţă: preţurile. În acest sens, criza-corona antrenează, de fapt, o adevărată revoluţie a preţurilor, care va evolua în pas cu ajustările structurale din economie”, opinează Marinescu.

Consilierul prezidenţial mai susţine că „revoluţia preţurilor” indică deja ajustări negative majore, adică falimente şi pierderi de locuri de muncă, unele dintre acestea putând fi prevenite prin soluţii de sprijin financiar, altele, însă, doar temporizate.

Repornirea economiei, atenţionează el, nu va putea fi făcută la fel cum a fost oprită.

„Problema cu repornirea economiei ţine de faptul că economia nu funcţionează asemenea unui computer sau motor, înzestrat cu buton start/stop şi a cărei funcţionare este identică după fiecare sesiune de shutdown. (…) Economia nu poate ‘reporni’ ca întreg, în mod nealterat, în parametrii de dinaintea crizei”, a scris Cosmin Marinescu, susţinând că repornirea va însemna o altă (nouă) economie.

Consilierul prezidenţial consideră că economia va fi într-o mai mică măsura una a mobilităţii şi mai mult o economie a securităţii – sanitare, alimentare, energetice, amintind că această criză nu provine din sfera dezechilibrelor financiare, precum cea din 2008-2009.

„Date fiind cauzele, soluţiile trebuie gândite nu doar în raport cu economia de dinaintea crizei, ci cu privirea aţintită cât mai departe în viitor, la economia şi societatea care vor fi să fie post-coronavirus, pentru ca ajustările necesare şi efectele disruptive să fie valorificate şi ca oportunităţi economice”, apreciază el.

Criza aceasta, afirmă Marinescu, „a găsit România dezarmată ca spaţiu bugetar de intervenţie, date fiind politicile pro-ciclice hazardate ale fostei guvernări, care au făcut din România campioana europeană a deficitelor bugetare”.

Citeşte şi: Programul IMM INVEST, relansat marţi dimineaţa. Oficialii anunţă că site-ul va rezista unor eventuale atacuri cibernetice

„România este singura din UE care a evoluat în ultimii ani pe contrasensul echilibrelor economice, atât în planul responsabilităţii fiscal-bugetare, cât şi prin deficitele externe care s-au adâncit continuu, în ciuda creşterii economice. În prezent, după ‘deficite gemene’ record de 4,6% din PIB în 2019, deteriorarea perspectivei economice include şi nota de plată pentru politicile proaste din ultimii ani”, spune el.

Spaţiul de intervenţie în 2020 este limitat la deficitul pe care statul îl poate finanţa în contextul suspendării regulilor privind deficitul din Tratatul de Stabilitate şi Creştere. Marinescu mai arată că, în plan global, nu există soluţii standard, dar că merită susţinute instrumente comune, în special la nivelul UE.

Cea mai importantă direcţie este rezolvarea crizei de sănătate publică, care ar da doza de optimism şi de perspectivă pozitivă ce ar susţine consumul, adică relansarea cererii, propune el.

„Va trebui să învăţăm să convieţuim cu acest coronavirus. De aceea vor trebui asigurate resursele financiare pentru ca infrastructura medicală, umană şi tehnologică să poată duce această luptă de anduranţă psihologică împotriva COVID-19”, spune Marinescu.

A doua direcţie indicată de consilierul prezidenţial este legată de „măsuri guvernamentale corect fundamentate, transparente şi obiective în raport cu problemele identificate, care să ofere soluţii eficiente, prin care mediul de afaceri să acumuleze treptat încredere în perspectivele economice iar apetitul antreprenorial să revină în teritoriu pozitiv”, adică relansarea ofertei.

„Pachetele de finanţare pentru sectorul privat trebuie axate prioritar pe asigurarea capitalului de lucru şi, abia ulterior, pe investiţii de dezvoltare”, mai afirmă el.

A treia direcţie vizează utilizarea soluţiilor comune care se conturează la nivelul UE, prin care România să mobilizeze capabilităţi financiare importante, necesare stimularii economice, nu doar în perioada imediată şi nu doar pentru sectoarele direct afectate. El indică accesarea unor instrumente financiare puternice, cum ar fi iniţiativa SURE şi Fondul de redresare economică.

„România trebuie să continue să negocieze inspirat toate posibilităţile de relocare a fondurilor europene nerambursabile, care să fie orientate în 2020 către programe majore de dezvoltare, prin accelerarea investiţiilor în infrastructura de transport şi prin digitalizarea serviciilor publice, cu efecte de antrenare certe în întreaga economie”, adaugă Marinescu.

El susţine că „într-o viitoare paradigmă a economiei securităţii – alimentare, energetice, sanitare – România are uriaşe oportunităţi de reaşezare strategică pe harta regională a lanţurilor valorice din agricultură şi industria alimentară, din energie şi din sfera resurselor, precum şi în industria dispozitivelor medicale şi cea farmaceutică”.

Consilierul prezidenţial subliniază că România trebuie să-şi reaşeze priorităţile în planul finanţelor publice.

„Există (…) premise majore ca şi această criză să îşi lase amprenta, mai devreme sau mai târziu, asupra sustenabilităţii datoriilor suverane. Dar prioritară este acum sănătatea oamenilor!”, conchide Marinescu.

Citeşte şi: Ministrul Economiei consideră că putem asista la ieftiniri ale alimentelor: Lumea consumă mai puţin