1 mai Sfântul Proroc Ieremia. Armindenii. Tradiţii şi superstiţii de Armindeni
În prima zi a lunii, credincioşii îl prăznuiesc pe Sfântul Proroc Ieremia. Tot azi este celebrată Ziua Internaţională a Muncii, zi decretată liberă, iar românii sărbătoresc şi Armindenii sau Ziua Pelinului.
Sărbătoarea de Armindeni celebrează prosperitatea. Numele sărbătorii vine de la Sfântul Proroc Ieremia (Armân sau Irmin den însemnând ziua profetului Ieremia), unul dintre cei patru mari profeţi ai Vechiului Testament. El a vestit atât robia poporului iudeu de către babilonieni, cât şi naşterea lui Iisus. A fost numit profetul lacrimilor şi al plângerilor şi se spune că toate prorocirile sale s-au îndeplinit.
Tradiţia spune că, în ajun de 1 mai, se ia un pom din pădure şi se aduce în casă. Pomul trebuie curăţat de frunze, apoi împodobit cu flori, spice, după care trebuie sădit în mijlocul curţii. Pomul se va tăia la seceriş, iar din făină grâului secerat se va coace prima pâine din noua recoltă.
În această zi se împodobesc uşile caselor cu crengi verzi, ca semn al fertilităţii, creanga respectivă fiind numită arminden şi păstrată până la seceriş când, uscată, aprindea focul pentru coacerea pâinii noi.
De Armindeni, se culeg plantele medicinale amare, pelinul fiind cea mai cunoscută, existând credinţa că ar avea puteri magice. Planta se pune prin toată gospodăria, inclusiv în dulapurile cu haine, pentru a ţine la distanţă duhurile rele. Tot de 1 mai vinul vechi se tratează cu pelin, ca să nu facă floare.
De Armindeni se seamănă pepenii, castraveţii şi fasolea şi nu se lucrează în vie, în caz contrar existând riscul ca viţa să fie atacată de dăunători.
Ziua de Armindeni aminteşte şi de prigonirea lui Iisus, crezându-se că, atunci când Irod a omorât copiii, a pus câte o ramură verde la poarta de unde ar fi trebuit să înceapă măcelul în ziua următoare. A doua zi, însă, au apărut ramuri verzi la toate casele, iar Irod n-a mai ştiut unde să-l caute pe Iisus.
Numele Împăratului Constantin este legat de Consiliul de la Niceea, în care s-a hotărât că Paștele să fie sărbătorit în prima duminică de după luna plină a echinocțiului de primăvară.
În această zi, agricultorii nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului. Se mai spune, de asemenea, că porumbul, ovăzul și meiul semănate după Constantin și Elena se vor usca. Viticultorii cred că dacă lucrează în vie de ziua Sfinților Constantin și Elena, graurii le vor mânca recolta.
Ciobanii stabilesc în ziua de Constantin și Elena cine le va fi șef și unde își vor amplasa stânele. Totodată, ei fac un foc mare prin care trec oile pentru a le feri de pericole, cât timp vor fi în stână.
Pentru a feri gospodăria de rele, femeile stropesc peste tot cu agheasmă și dau cu tămâie.
Înălțarea Domnului Iisus Hristos se sărbătorește în fiecare an la 40 de zile de la Înviere, într-o zi de joi.Conform unei legende, la nașterea Domnului, caii au nechezat făcând gălagie, iar Fecioara Maria i-a blestemat să nu se mai sature decat în ziua de Înălțare. De aceea, ziua de Înălțare mai este numită și „Paștele Cailor”.
În România, odată cu Înălțarea Domnului se sărbătoresc și eroii căzuți la datorie de-a lungul timpului, pentru apărarea țării, dreptății, libertății și credinței. Astfel, ziua Înălțării Domnului mai poartă și numele de „Ziua Eroilor”.
Începând din această zi, oamenii se salută cu „Hristos S-a Înălțat”, respectiv „Adevărat S-a Înălțat”, iar gospodinele pregătesc mâncăruri alese și roșesc ouă pe care le împart în memoria celor ridicaţi la Ceruri.
Un alt obicei specific Înălțării Domunului este acela de a purta frunze de nuc și leuștean la brâu, pentru că așa a avut și Iisus Hristos când S-a înălțat la ceruri.
În unele regiuni ale țării se obișnuiește să se împodobească casele cu crenguțe de paltin, iar vitele sunt bătute cu funze de leuștean pentru a se îngrășa și a fi sănătoase tot restul anului.
În popor există credința că, odată cu Înălțarea Domnului, se înalţă și sufletele celor adormiți de la Săptămâna Luminată încoace. Se spune că oamenii care mor în preajma acestei mari sărbători vor ajunge în Rai.
1 mai Sfântul Proroc Ieremia (dezlegare la peşte)
2 mai (†) Aducerea moaştelor Sfântului Atanasie cel Mare; Sfântul Atanasie al III-lea, Patriarhul Constantinopolului
3 mai (†) Sfântul Irodion de la Lainici, Sfinţii Mucenici Timotei şi Mavra
4 mai Sfânta Muceniţă Pelaghia
5 mai Sfânta Irina
6 mai Sfântul şi Dreptul Iov (dezlegare la peşte)
7 mai Arătarea semnului Sfintei Cruci pe cer la Ierusalim
8 mai (†) Sfântul Apostol si Evanghelist loan (dezlegare la peşte)
9 mai Sfântul Proroc Isaia; Aducerea moaştelor Sfântului Ierarh Nicolae la Bari
10 mai Sfântul Simon Zilotul
11 mai Sfântul Mucenic Mochie; Sfinţii Metodie şi Chiril, luminătorii slăvilor
12 mai (†) Sfântul Ioan Valahul
13 mai Sfânta Muceniţă Glicheria (dezlegare la peşte)
14 mai Sfântul Mucenic Isidor
15 mai (†) Sfântul Pahomie cel Mare; Sfântul Ierarh Iacob Putneanul, mitropolitul Moldovei (dezlegare la peşte)
16 mai (†) Sfântul Cuvios Teodor cel Sfinţit; Sfinţii Cuviosi Sila, Paisie şi Natan de la Sihăstria Putnei
17 mai Sfântul Apostol Andronic
18 mai Sfântul Mucenic Teodot
19 mai Sfântul Mucenic Patrichie, episcopul Prusei
20 mai Sfânta Lidia; Sfântul Mucenic Talaleu (dezlegare la peşte)
21 mai (†) Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena
22 mai Sfântul Mucenic Vasilisc (dezlegare la peşte)
23 mai Sfântul Cuvios Mihail Marturisitorul, episcopul Sinadei
24 mai Sfântul Cuvios Simeon
25 mai (†) A treia aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul
26 mai Sfântul Apostol Carp, unul din cei 70 de apostoli
27 mai Sfântul Ioan Rusul (dezlegare la peşte)
28 mai (†) Înălţarea Domnului – Ziua Eroilor; Sfântul Nichita Mărturisitorul, Episcopul Calcedonului
29 mai Sfânta Muceniţă Teodosia din Tir (dezlegare la peşte)
30 mai Sfântul Cuvios Isaachie Mărturisitorul
31 mai Sfântul Apostol Ermie