Potrivit spitalului parizian, au fost identificate aproximativ douăzeci de cazuri similare, care ar putea fi legate de coronavirus.
„A devenit clar, în ultimele trei săptămâni, că un număr din ce în ce mai mare de copii de toate vârstele au fost spitalizați într-un context de inflamație multisistemică care asociază frecvent insuficiența circulatorie cu elemente în favoarea miocarditei”, a explicat profesorul Damien Bonnet, de la M3C-Necker, un centru de referință pentru boli cardiace congenitale complexe.
Deşi nu face o legătură directă între aceste cazuri și noul coronavirus, specialistul se arată îngrijorat de numărul crescut de pacienți tineri care prezintă aceste simptome, pentru care nu există explicații.
Citeşte şi Cum arată simptomele de coronavirus la copii
Medicul Isabelle Kone Paut, profesor de reumatologie pediatrică la spitalul Kremlin-Bicêtre din Paris, a spus că, în ultima lună, au fost semnalate la terapie intensivă cazuri de copii cu tablou clinic de miocardită severă și care au, de asemenea, semne ale sindromului Kawasaki. Unii dintre aceştia au fost confirmaţi cu coronavirus.
„Nu există nicio dovadă care să stabilească o legătură între boala Kawasaki și COVID-19, dar descoperim că pacienţii testați pozitiv pentru COVID-19 dezvoltă simptome care corespund cu cele ale bolii Kawasaki”, a precizat şi profesorul Alexandre Belot, specialist în reumatologie şi pediatrie.
Boala Kawasaki este o vasculită sistemică acută. Etiologia acestei afecţiuni nu este cunoscută, însă specialiştii sunt de părere că un factor infecţios iniţiază un răspuns imun particular la copiii cu o anumită predispoziţie genetică. Principala complicaţie a bolii Kawasaki este anevrismul coronarian.
Autorităţile sanitare britanice au emis, la rândul lor, o alertă şi au transmis medicilor că unii dintre copiii bolnavi din ţară, inclusiv o parte dintre cei diagnosticaţi cu coronavirus, au prezentat „un tablou clinic neobişnuit”, ce cuprinde simptome inflamatorii posibil asociate cu noul coronavirus
Şi în SUA există trei cazuri de copii diagnosticaţi cu coronavirus care sunt trataţi pentru un sindrom inflamator rar, a cărui simptomatologie pare similară celei asupra căreia au atras atenţia medici din Marea Britanie, Italia şi Spania. Cei trei pacienţi americani au vârste cuprinse între 6 luni şi 8 ani, sunt trataţi în cadrul Centrului Medical al Universităţii Columbia din New York şi au prezentat simptome precum febră şi inflamaţii la nivelul inimii şi intestinelor.
Dr. Mark Gorelik, specialist în reumatologie şi imunologie pediatrică, este un medic columbian care a fost chemat să consulte cazurile copiilor americani pentru a evalua dacă aceştia au boala Kawasaki, o afecţiune despre care se crede că ar fi asociată cu infecţii care, în cazuri grave, provoacă inflamaţia arterelor inimii. Gorelik ia în calcul faptul că, în aceste cazuri, ar fi posibil să nu fie vorba despre boala Kawasaki, ci despre un proces cu un mecanism de bază comun cu boala Kawasaki, declanşat de un an agent patogen care provoacă un răspuns al sistemului imunitar.
Cele trei cazuri din New York vin după un raport emis de Universitatea Stanford din California care consemna cazul unui copil de 6 luni internat cu boala Kawasaki şi ulterior diagnosticat cu COVID-19.
„Când s-a dovedit că acest copil era pozitiv a fost o mică surpriză”, a spus medicul Roshni Mathew, specialist în boli infecţioase la copii în cadrul Spitalului de Pediatrie Lucile Packard al Stanford. Mathew a precizat că nu este cunoscută cauza bolii Kawasaki, însă a sugerat mai mulţi agenţi patogeni drept posibil declanşatori, inclusiv unele coronavirusuri umane.
Până în prezent, copiii au scăpat în mare parte de unele dintre complicaţiile grave ale COVID-19.
Potrivit medicului Mark Gorelik, este posibil ca, la unii copii, boala să aibă două faze: infecţia iniţială şi răspunsul imunitar ulterior, care se declanşează câteva săptămâni mai târziu. „Se pare că după o săptămână, până la două săptămâni, sistemul imunitar poate să răspundă într-un mod foarte dezorganizat”, a explicat specialistul.
Echipa condusă de Gorelik a realizat câteva studii în urma cărora a descoperit că cel puţin doi dintre pacienţi erau purtători ai unor gene care le-ar putea modifica răspunsul imunitar. Dintre cei trei, unul este în stare gravă, unul se află la terapie intensivă, iar cel de-al treilea a fost externat. Gorelik a spus că modelul urmează într-o oarecare măsură ceea ce se întâmplă cu unii pacienţi adulţi diagnosticaţi cu COVID-19, care se îmbolnăvesc grav, încep să se recupereze, apoi dezvoltă un răspuns imunitar secundar.
Medicul Jane Burns, director în cadrul Centrului de Cercetare a Bolii Kawasaki de la Universitatea din San Diego din California, a precizat că nu este clar dacă aceste cazuri sunt asociate cu infecţia cu coronavirus şi că această problemă urmează să fie discutată în cadrul unei întâlniri a experţilor internaţionali.