Ortodoxe: Sfântul Mucenic Mochie; Sfântul Ierarh Metodie, Apostolul slavilor; Sfântul Cuvios Chiril, Apostolul slavilor
Greco-catolice: Sfântul Mucenic Mochie
Romano-catolice: Sfântul episcop Mamert
Chiril şi Metodie au fost doi fraţi originari din Tesalonic care au devenit misionari creştini printre slavii din Moravia şi Pannonia, scrie ziarullumina.ro. Ei şi-au adus o contribuţie semnificativă la dezvoltarea culturală a acestor popoare, dobândind titlul de „Apostolii slavilor“.
Constantin, cel mai mic dintre cei şapte fraţi ai familiei, a primit numele de Chiril cu câteva zile înainte de moarte, când s-a călugărit. Metodie era mai vârstnic, iar despre numele lui nu se ştie dacă era de botez sau de călugărie. Cei doi fraţi au primit o educaţie aleasă, studiind, printre altele, teologia, filosofia, retorica, gramatica etc. După finalizarea studiilor la Tesalonic, Metodie este ales de către împărat să fie guvernatorul unei provincii slave, iar Chiril merge la Constantinopol unde urmează studii aprofundate.
Citeşte şi Rugăciuni puternice. Ce rugăciuni să spui când ai nevoie de un miracol. Cum se spun rugăciunile
După finalizarea studiilor, Chiril predă pentru un scurt timp filosofia, apoi este numit director al cancelariei patriarhale, dar aceste ocupaţii nu-i aduc nicio satisfacţie.
Protectorul celor doi fraţi era Teoctist, un demnitar de la curtea imperială, care le înlesneşte studiile, dar şi accesul la palat. După moartea acestuia, Metodie părăseşte funcţia de conducător al provinciei slave şi intră în monahism, într-o mănăstire din Olimpul Bithiniei. La rândul său, fratele lui pleacă din capitală şi se retrage la mănăstirea în care se afla şi fratele său.
La scurt timp, sunt chemaţi de împărat şi trimişi într-o misiune importantă în ţara hazarilor, popor de origine turcică. Acest popor trăia la Marea Caspică şi ceruse sfatul bizantinilor în privinţa religiei, deoarece fusese ademenit de evrei şi de musulmani. Discursul Sfântului Chiril în faţa conducătorilor a fost atât de convingător încât aceştia s-au convertit imediat la creştinism.
În anul 862, împăratul bizantin Mihail a primit o scrisoare din partea lui Rastislav, cârmuitorul din Moravia Mare, care cerea „un învăţător care să ne desluşească credinţa pe graiul nostru“. Cunoscând experienţa lui Chiril, împăratul l-a desemnat imediat pe acesta să alcătuiască un alfabet slav şi să creeze o limbă literară slavă. Chiril şi fratele său au cooptat un întreg colectiv care i-a ajutat să ducă la bun sfârşit această muncă titanică. În urma unei rugăciuni, Dumnezeu le-a descoperit scrierea slavă, după care Chiril a compus literele şi a început să traducă Evanghelia „La început a fost Cuvântul…“
Alfabetul creat de Sfântul Chiril poartă numele de „glagolitic“, care vine de la slavonescul „glagol“ (cuvânt). După crearea alfabetului şi după traducerea cărţilor necesare credinţei şi cultului, Chiril şi Metodie au fost trimişi în Moravia Mare, unde au predat noile cunoştinţe unor tineri ucenici. Însă, această lucrare a fost împiedicată de Papa Nicolae, care vedea o încercare de atragere a slavilor de către bizantini. Totodată, mai exista şi o doctrină falsă care susţinea „trilincvismul“, termen care făcea referire la faptul că există doar trei limbi „sfinte“ în care se poate oficia cultul divin: greaca, latina şi ebraica. După moartea Papei Nicolae, însă, scaunul pontifical a fost preluat de Papa Adrian al II-lea, care s-a arătat foarte binevoitor faţă de activitatea din Moravia şi a venit în sprijinul celor doi fraţi, invitându-i la Roma şi binecuvântând cărţile de cult din limba slavă.
Citeşte şi Rugăciuni pentru copii şi familie, folositoare sufletului
Istovit de muncă, Chiril moare la vârsta de doar 42 de ani. Este aşezat în Basilica „Sfântul Clement“ şi cinstit imediat ca sfânt. Moaştele sale, însă, au dispărut, fiind găsită doar o mică parte care astăzi se află în Biserica „Sfinţii Chiril şi Metodie“ din Tesalonic.
După moartea fratelui său, Sfântul Metodie a fost hirotonit episcop „pentru toate ţările slave“. Totuşi, clericii germani din Moravia nu l-au primit cum se cuvine, ba chiar l-au pedepsit, închizându-l într-o mănăstire. Intervenţia papei a făcut ca el să fie eliberat şi să-şi continue activitatea printre slavi, traducând în noua limbă numeroase cărţi greceşti. Moartea sa a venit fulgerător în anul 885, iar slujba de înmormântare s-a ţinut în greacă, latină şi slavă.
În anul 1980, Papa Ioan Paul al II-lea i-a declarat pe Sfinţii Chiril şi Metodie patronii Europei, alături de Sfântul Benedict de Nursia, iar ziua lor se serbează, cu fast, pe 14 februarie, după data din calendarul catolic (în calendarul ortodox, ei sunt prăznuiţi pe 11 mai). În Bulgaria, cei doi sfinţi sunt sărbătoriţi pe 24 mai, ziua educaţiei şi culturii bulgare şi ziua literaturii slavone. În Republica Macedonia, 24 mai este cunoscută drept ziua Sfinţilor Chiril şi Metodie, iluminatorii slavilor. În Rusia, pe 24 mai se serbează şi ziua literaturii şi culturii slavone, iar în Cehia, 5 iulie este ziua misionarilor slavoni, Chiril şi Metodie. În Skopje (Macedonia) şi Târnovo (Bulgaria) există universităţi închinate celor doi fraţi sfinţi. De asemenea, există şi ordinul surorilor Sfinţilor Chiril şi Metodie, o comunitate religioasă romano-catolică dedicată ecumenismului, educaţiei şi evanghelizării.
Scrierea chirilică reprezintă cel de-al doilea alfabet slav şi este legată de numele lui Constantin, episcopul Preslavului, un ucenic indirect al Sfinţilor Chiril şi Metodie. Ea a luat naştere în Bulgaria, unde a fost continuată lucrarea marilor misionari de către ucenicii lor. Acest alfabet, care a luat locul celui glagolitic, s-a numit chirilic în amintirea şi drept omagiu pentru Sfântul Chiril, cel care a pus bazele culturii şi scrierii slave.
Sfântul Mochie a trăit în secolului al IV-lea și a fost preot în Amfipol, scrie crestinortodox.ro. El a suferit mucenicia în timpul împăratului Dioclețian. Pentru că propovăduia pe Hristos și îi învață pe oameni să renunțe la cinstirea idolilor, a fost supus la multe chinuri: a fost aruncat în temniță, în foc, la fiare, dar din toate a ieșit nevătămat.
Intrând Sfântul Mochie în templul idolilor, s-a însemnat cu semnul Sfintei Cruci și a stat unde era idolul lui Dionis, zicând: „Stăpâne, Cel ce ții toată făptură și toate le-ai zidit prin Hristosul Tău; Cel ce ai rușinat pe diavolul cel înstrăinat de adevărul Tău și ai dăruit fericirea înțelepciunii celor ce se tem de Ține, Doamne, și cinstesc numele Tău cel sfânt; Cel ce ai sfărâmat idolii Babilonului și ai arătat adevărata credință a prorocului Daniil, Cel ce ai făcut zadarnic urâtul altar idolesc prin cei trei tineri ai Tăi și ai stins văpaia focului în cuptor; Cel ce ai înecat pe învârtoşatul Faraon în adâncul marii, Cel ce ai ascultat rugăciunile lui Moise și ai scos prin toiag apă din piatră; Tu, Cel ce ești acum și ai fost și mai înainte și vei fi Împărat veșnic, auzi-mă pe mine robul Tău, că iată mă rog Ție; vino în ajutorul meu și arată puterea Ta acelora care socotesc adevărul drept minciună, să Te cunoască pe Ține unul, adevăratul și veșnicul Dumnezeu și să izgonească întunericul rătăcirii închinării de idoli!”
Apoi a strigat către idol: „Dionise, netrebnic și deșert, mut și surd, îți poruncesc ție, în numele cel mare și preaslăvit al Hristosului meu, Cel ce locuiește întru cei de sus, să cazi din întărirea ta și să te întinzi pe pământ, ca să se arate la toți neputință ta”. Atunci, pământul şi templul s-au cutremurat, iar idolul a căzut cu zgomot mare.
Sfântul Mucenic Mochie a murit pentru Hristos prin tăierea capului.