Sindicatele cer program redus în starea de alertă, cu plata integrală a salariului

Organizația Internațională a Muncii apreciază că 12 milioane de locuri de muncă se vor pierde în Europa ca urmare a efectelor pandemiei. Trebuie să reducem acest impact în România. Măsurile de flexibilizare pe care le cerem vin să ajute companiile să se adapteze consecințelor și restricțiilor impuse de criza sanitară și sunt aplicabile doar în perioada de revenire a economiei. Siguranța angajaților primează și companiile au nevoie de instrumente potrivite.

Șomajul tehnic, oricum ar fi el aplicat, deși asigură menținerea raporturilor de muncă, nu este o măsură care să susțină activitatea economică având în vedere diversitatea economiei. Menținerea activităților– viziune împărtășită atât de către angajatori, cât și de angajați și sindicate – chiar și cu normă redusă pe o perioadă limitată, este preferabilă pierderii locurilor de muncă.

STARE DE ALERTĂ din 15 mai. Ce măsuri restrictive rămân după anularea STĂRII DE URGENŢĂ. Ce prevede legea 

În următoarele luni sunt necesare măsuri de flexibilizare suplimentară a relațiilor de muncă cu un caracter temporar. Fie că vorbim despre timpul și programul de lucru, timpul de  odihnă, orele suplimentare, programul redus de muncă, modul în care sunt reglementate schimburile și alte astfel de măsuri, credem că ar fi hazardată asumarea premisei că din 15 mai, în toate sectoarele de activitate se va putea opera la fel ca înainte de începerea crizei sanitare. Membrii Confederației Patronale Concordia consideră necesară adoptarea unor măsuri de flexibilizare a muncii precum:

Alte articole

Cu cât se plătesc în plus orele de muncă suplimentare. Ce păţesc angajatorii care nu respectă legea

Dan Şucu, bulversat după întâlnirea cu Marcel Ciolacu. Ce a spus boss-ul din Giuleşti despre premierul României: „Este primul care face asta!”

1. Muncă cu timp redus. Este necesară implementarea pe o perioadă limitată a unui program de muncă mai scurt decât 8 ore pe zi unde angajatorul plătește complet orele efectiv lucrate, iar statul compensează diferența pentru orele care nu au putut fi lucrate (de exemplu, angajatul lucrează echivalentul a 3 zile din 5 pe săptămână, pe care i le plătește angajatorul, iar statul completează diferența de salariu cu o indemnizație pentru celelalte două zile);
2. Flexibilitate în organizarea timpului de muncă (care să permită menținerea activităților și protejarea sănătății salariaților prin reorganizarea schimburilor și a programului de lucru etc.);
3. 3.      Mai multă flexibilitate privind acordarea timpului de repaus și a concediilor pentru a face față dificultăților logistice care pot apărea în cazul în care activitatea nu se poate desfășura normal;

Digitalizarea relațiilor de muncă (medicina muncii, fișele de instruire în domeniul sănătății și securității în muncă, încheierea contractelor de muncă, notificări etc.) se impune de urgență și trebuie să aibă un caracter permanent.

Membrii Concordia, peste 1.500 de firme cu mai mult de 300.000 de angajați, au toate motivele să acționeze preventiv, ținând cont de estimările economice ale multor instituții internaționale care au avertizat asupra riscului de instalare a uneia dintre cele mai puternice contracții economice de după al doilea Război Mondial. România, ca țară membră a Uniunii Europene, este practic parte din același angrenaj economic european care este deja afectat de consecințele crizei sanitare.

Economia României nu va ”reporni la cheie”, urmând ca cererea să revină gradual. În acest context, acțiunile statului pentru a sprijini această repornire vor avea o importanță majoră. Suntem conștienți că resursele bugetare sunt limitate și la rândul lor afectate de încetinirea economică și tocmai de aceea dorim să punem accent pe acele tipuri de intervenții fără costuri sau cu unele mici.

De asemenea, este important ca măsurile și soluțiile ce vor fi identificate și implementate în etapa relansării economice să fie expresia solidarității și a dialogului social tripartit – între Guvern, structurile patronale și cele sindicale – căci, în absența lor, gestionarea echilibrată a crizelor și accelerarea recuperării la nivelul întregii societăți ar fi mai dificil de realizat. Apreciem deschiderea la dialog de care au dat dovadă atât reprezentanții autorităților centrale, cât și cei ai organizațiilor sindicale în găsirea răspunsurilor eficiente la provocările actuale.

În condițiile în care economia următoarei perioade va fi caracterizată printr-un grad ridicat de incertitudine, un lucru este cert: noi, toți actorii sociali, avem un obiectiv fundamental comun, și anume acela de a păstra locurile de muncă și a asigura un nivel rezonabil de venituri pentru angajați, în contextul unei recesiuni care nu va putea fi evitată. Pierderea locului de muncă, cu toate consecințele sociale, profesionale și economice pe care le aduce, poate fi evitată în multe cazuri cu politici publice adecvate și cu o bună colaborare între sindicate și patronate.

Confederația Patronală Concordia  reprezintă companii cu capital românesc și străin, reunite în cele mai puternice federații sectoriale și care au cea mai diversă și relevantă perspectivă asupra realităților economice și sociale : Federația Patronală Petrol și Gaze, Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie, Federația Patronală a Rețelelor de Comerț, Federația Patronatelor din Industria Auto, Federația Patronală a Transportatorilor din România, Federația Patronală a Serviciilor Financiare din România, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii, Federația Industriei Hoteliere din România.

Concordia este confederația patronală românească afiliată la BusinessEurope și IOE – International Organization of Employers.