Să dăm dovadă de solidaritate în vremuri dificile, să le arătam românilor din diaspora că suntem uniţi la bine şi la greu

După cei 15 ani în care am trăit în afara țării, pot să spun că românii din diaspora se simt foarte iubiți în anii electorali, mai ales dacă rămânem afară, muncim, nu cerem nimic de la statul român și trimitem 6,7 miliarde de euro anual în țară.

Când coronavirusul a lovit puternic țările cu cei mai mulți imigranți români, mulți dintre ei si-au pierdut locul de muncă. Odată cu închiderea hotelurilor, restaurantelor, cinematografelor și navelor de croazieră, nu a mai fost nevoie de români. Mulți lucrau la negru, nu aveau nici asigurare medicală și nici acte care se le asigure un minim sprijin social, așa că au fost nevoiți să se întoarcă acasă.

Încă de la început, li s-a comunicat că nu sunt bineveniți. Premierul a spus încă de pe 24 februarie să nu vină în țară decât în situații urgente sau absolut necesare, pentru a împiedica răspândirea noului coronavirusul în rândul românilor din țară. Asta se întâmpla în timp ce alte țări trimiteau avioane în zonele roșii să își recupereze cetățenii, să îi aducă acasă în mod organizat și să îi pună pe toți în carantină instituționalizată, tocmai pentru a-i ține în siguranță atât pe cei veniți din afară, cât și pe cei din țară.

În aceste condiții, românii s-au întors cum au putut. Au fost acuzați că au adus virusul în România și au fost înjurați de politicieni care au fost aleși strict cu votul lor. Un europarlamentar PNL declara nonșalant că „dintr-un milion de români întorși din diaspora, 70.000 sunt hoți și prostituate”.

Alte articole

Alegeri România 2024. Prezenţă scăzută la vot în diaspora. Cei mai mulţi români au votat în Marea Britanie şi Germania

Marcel Ciolacu îi așteaptă acasă pe românii din Diaspora și îi roagă să iasă la vot: „Normal, eu îmi doresc să reveniți”

Apoi, li s-a permis să se întoarcă la muncă în Germania, la cules de sparanghel și de căpșuni, în condiții improprii, care le-au pus sănătatea în pericol. Câteva mii de muncitori sezonieri au fost înghesuiți pe aeroportul din Cluj, fără să poată păstra distanțarea socială, deși restul țării era în izolare și trebuia să respecte reguli stricte.

Umilința nu s-a sfârșit aici pentru românii din diaspora. După ridicarea stării de urgență, s-au întors acasă zeci de mii de români din zone grav afectate de COVID-19. Au stat și 12 ore la coadă la vamă, pentru că autoritățile nu s-au organizat pentru această situație, deși știau de ceva timp că starea de urgență va fi ridicată pe 15 mai și mulți români rămași în zonele roșii doresc să se întoarcă în țară.

Nu există preocupare din partea autorităților pentru românii întorși în țară în ultimele luni

În această perioadă au intrat în țară 1,27 milioane de români, conform premierului. Nu s-a luat nicio măsură pentru a-i ajuta. Nu mai există nici măcar un minister al românilor de pretutindeni. Ultimul program de guvernare publicat în 14 martie nu are nicio prevedere specifică pentru românii întorși în țară ca urmare a pandemiei, deși la data învestirii guvernului oamenii începuseră să revină din zonele roșii, unde nu mai aveau de lucru și nu se mai puteau întreține. El cuprinde doar patru măsuri vagi care ar putea să îi privească pe acești români: facilitarea inserției sociale și pe piața muncii a românilor din diaspora și sprijinirea integrării în școlile din România a copiilor veniți din afara țării, inițierea unui program EXPAT prin care să fie sprijiniți românii cu expertiză din UE să se întoarcă în țară, adoptarea unor măsuri pentru încurajarea românilor din diaspora să investească în România și facilitarea recuperării cetățeniei române. Nu există niciun detaliu despre cum ar putea fi realizate aceste deziderate.

Cu aceste măsuri vagi, nu se face primăvară. Sunt necesare politici publice concrete pentru românii care s-au întors, că să îi ajutam și să-i păstram în țară. Primele măsuri trebuie să fie cele sociale pe timpul pandemiei, de tipul unui venit minim garantat, cum dorește să introducă Spania, pentru că toți cei care au rămas fără loc de muncă să își permită strictul necesar. Apoi, odată ce economia se deschide, trebuie create locuri de muncă pentru ca românii să nu mai fie nevoiți să plece în străinătate.

Nu trebuie să inventam roata. Și alte țări au luat măsuri în acest sens și putem să le luam drept exemplu. Portughezii care au trăit în afara țării timp de cel puțin trei ani și se întorc până în decembrie 2020, vor beneficia de o reducere de 50% la impozitul pe venit până în 2023. Ministerul mediului și al dezvoltării regionale din Letonia a angajat coordonatori de migrație, care oferă consultații letonilor din afara țării. Coordonatorii oferă informații practice despre oportunitățile din Letonia. Cei care se întorc beneficiază de ajutor financiar de pana la 9.000 de euro, că să înceapă o afacere. În Lituania, există centre de informare pentru lituanienii care ar vrea să se întoarcă în țară. Numerele de telefon sunt gratuite pentru cei care sună din țări cu mulți imigranți lituanieni. Statul oferă și ajutor psihologic, sprijin pentru cei care se întorc cu copii și plătește costurile pentru formalitățile necesare la întoarcerea în țară.

Soluții există, totul este să vrem ca românii să se întoarcă în țară și să rămână aici. Este momentul ca, după atâtea umilințe, să le dovedim că îi apreciem, nu doar de la distanță și nu doar din interes.