Mugur Isărescu a dezvăluit câţi bani a injectat BNR în economie, în timpul pandemiei. „Cursul de schimb şi-a atentuat fluctuaţiile”

„Pentru perioada următoare, obiectivul imediat al Băncii Naţionale a României rămâne asigurarea lichidităţii necesare finanţării cheltuielilor statului şi economiei reale în condiţii de stabilitate relativă a cursului de schimb al leului şi de reducere graduală şi sustenabilă a ratelor de dobândă. Vom urmări evoluţia situaţiei sanitare şi a măsurilor întreprinse de autorităţi, în scopul adoptării deciziilor adecvate. Raportul asupra inflaţiei corespunzător trimestrului I al anului curent va fi dat publicităţii la sfârşitul acestei luni”, a afirmat Mugur Isărescu.

Într-un comunicat al BNR, el a explicat că, după depăşirea, la finele lunii martie 2020, a vârfului tensiunilor generate de criza COVID-19 pe piaţa financiară internă, obiectivul imediat al BNR a fost păstrarea stabilităţii recâştigate şi asigurarea lichidităţii necesare finanţării în bune condiţii a sectorului public, firmelor şi populaţiei. În acest scop, BNR a sporit considerabil volumul operaţiunilor repo efectuate pe baze bilaterale (al căror stoc mediu zilnic a ajuns în perioada 1 aprilie – 15 mai 2020 la aproximativ 13 miliarde lei) şi a iniţiat, continuând apoi, cumpărarea de titluri de stat de pe piaţa secundară (stocul lor însumând la mijlocul lunii mai 3,1 miliarde lei).

Citeşte şi Salariul minim creşte în plină criză provocată de coronavirus. De când s-ar aplica majorarea

Guvernatorul a precizat că amploarea acestor infuzii de lichiditate este reliefată şi de faptul că, în luna februarie, BNR a efectuat operaţiuni de absorbţie de lichiditate, media zilnică fiind de circa 3 miliarde de lei. După ajustarea descendentă consemnată ca reacţie la reducerea de la 2,50% la 2,00% a ratei dobânzii de politică monetară, cotaţia ROBOR la trei luni a coborât de la 3,24% (20 martie a.c.) la 2,61% (23 martie a.c.), iar apoi la 2,44% (15 mai a.c.). În acelaşi timp, cursul de schimb leu/euro şi-a atenuat fluctuaţiile, oscilând într-un interval restrâns (de 0,4%), cu implicaţii favorabile asupra serviciului datoriei în valută şi a costului importurilor, precum şi asupra aşteptărilor privind evoluţiile macroeconomice.

Alte articole

Anunţul BNR despre economiile românilor în aur şi valută după ce războiul comercial a fost pus pe pauză

Anunţ BNR despre cel mai mare pericol pentru români în 2025. Adrian Vasilescu: România trebuie să stăpânească inflația și să reducă urgent deficitul

Pe acest fond, în perioada 1 aprilie – 15 mai, Ministerul Finanţelor Publice a lansat cu succes pe piaţa primară internă a titlurilor de stat un număr de 14 emisiuni, în valoare totală de circa 11 miliarde de lei, majoritatea fiind consistent suprasubscrise, mai cu seamă cele din prima parte a lunii mai. Cotaţiile de referinţă de pe piaţa secundară a titlurilor de stat şi-au accentuat mişcarea descendentă de la debutul lunii aprilie până în prezent.

„Astfel, în cazul maturităţilor de până la 1 an, acestea au revenit recent în preajma valorilor prevalente anterior izbucnirii turbulenţelor pe piaţa financiară internaţională. Cele aferente maturităţii de 10 ani au rămas cu doar 0,5 puncte procentuale deasupra nivelurilor înregistrate în prima decadă a lunii martie, iar în raport cu luna decembrie 2019 aceste cotaţii au scăzut cu 0,15 puncte procentuale. Pe segmentul primar al pieţei titlurilor de stat, avansul randamentelor medii acceptate la cele mai recente licitaţii faţă de perioada imediat premergătoare declanşării tensiunilor financiare s-a redus la circa 0,5 puncte procentuale în cazul titlurilor cu maturitate reziduală de aproximativ 11 ani (randament de 4,77 %) şi la 0,25 puncte procentuale în cazul celor pe 5 ani (3,82%)”, a mai spus Mugur Isărescu.