„Criza noului coronavirus a arătat cât de dependente sunt statele din Uniunea Europeană, dar şi Statele Unite ale Americii, de tehnologii din afara spaţiului euro-atlantic, din state care nu întotdeauna acceptă principii ale transparenţei care în lumea nord-atlantică sunt de la sine înţelese.
În momente cheie, acest lucru conduce la vulnerabilităţi de securitate majore şi se conturează deja un consens pentru reducerea acestei dependenţe în sectoarele cheie: de la economie la infrastructură şi de la energie până la apărare. Un alt exemplu relevant este implementarea tehnologiei 5G: numeroase analize de securitate naţională au afirmat că tehnologia din China prezintă riscuri pentru Alianţa Nord Atlantică, iar Departamentul de Justiţie al SUA a pus sub acuzare un jucător asiatic pentru fraude şi complot pentru a obţine secrete comerciale. Acestea sunt doar două situaţii recente, cu relevanţă mondială, care arată influenţa majoră pe care o pot dobândi state care nu împărtăşesc aceleaşi valori democratice cu spaţiul euro-atlantic”, afirmă deputatul liberal.
Ovidiu Raețchi a amintit că, încă din 2010, în conformitate cu directive europene, România a realizat o listă prin care a identificat şi desemnat infrastructura critică internă, obiectivul fiind îmbunătăţirea protecţiei acesteia.
„În total, este vorba despre 10 sectoare: energetic, tehnologia informaţiei şi comunicaţii, alimentare cu apă, alimentaţie, sănătate, securitate naţională, administraţie, transporturi, industria chimică şi nucleară, spaţiu şi cercetare.
În acest context, consider că este oportun să stabilim dacă România nu ar trebui să specifice în legislaţie faptul că contractele din sectoarele cheie de infrastructură strategică pot fi încheiate doar cu operatori din state care aparţin de spaţiul euro-atlantic sau cu companii din state cu valori democratice consacrate. Pe termen lung, aceasta poate fi o politică la care deja s-au gândit şi alte state puternice din interiorul Uniunii Europene, miza fiind operarea sub o serie de standarde universale sigure pentru servicii digitale, energie, infrastructură, cercetare, comerţ sau educaţie”, a menţionat deputatul PNL, într-un comunicat.