Ludovic Orban, anunţ despre majorarea pensiilor. "Ce pot să vă spun este că pensiile vor creşte"

Principalele declaraţii ale premierului Ludovic Orban după vizita de la Centrul Renault de la Titu

Este singurul centru de acest fel din România, din Europa Centrală şi de Est.
Există o pistă de încercări de peste 32 de kilometri. Am testat împreună cu colegii miniştrii mai multe produse de la maşina electrică care a fost pilotată de ministrul Economiei, maşina de GPL care a fost condusă de ministrul Sănătăţii şi ministrul de Interne a condus cea mai puternică maşină – Dusterul – în mod clar ne-a depăşit pe toţit pe pista de testări.
Am discutat despre un proiect foarte drag celor de la Renault, proiectul realizării unui muzeu al maşinilor fabricate în România. Am şi făcut o trece în revistă a modelelor Dacia şi Renault.
E un început foarte bun. Ideea unui muzeu al unor maşini fabricate în România este o idee foarte valoroasă.
Am discutat despre parteneriatul cu grupul Dacia-Renault şi cu industria auto, vitală pentru susţinerea economiei. Am evaluat măsurile de susţinere a producţiei de maşini.
Trebuie să ştiţi că grupul Dacia- Renault asigură 7 la sută din exportul din România.
Generează peste 3 la sută din PIB şi are un număr extrem de mare de angajaţi. Sunt aproxitimativ 150.000 de angajaţi care depind de Dacia-Renault şi de buna funcţionare a Dacia Renault.
Suntem extrem de atenţi de evoluţiile pe piaţa autoturismelor.
Am o datorie pe care o consider o datorie personală. Atunci când am discutat de realizarea acestei investiţii, una dintre condiţiile din memorandumul pe care l-am semnat cu Renault a fost lărgirea la patru benzi a DN7 de la Bâldana până la Titu. Pot să vă anunţ astăzi că după 12 ani de când am plecat de la Ministerul Transporturilor, astăzi a fost pus pe SICAP anunţul de participare la licitaţie pentru semnarea contractului de proiectare şi execuţie a proiectului de lărgire a DN7 de la Bâldana la Titu. Este un proiect necesar.

Despre vacanţele la mare. Împreună cu domnul preşedinte, împreună cu echipa din Guvern şi specialiştii am luat deciziile de relaxare care se vor pune în practică de la data de 1 iunie.
Una dintre cele mai importate măsuri este de eliminare a declaraţiei de părăsire a localităţii. Acest lucru va permite deplasarea în afara localităţii fără să existe teama oamenilor că trebuie să completeze această declaraţie pe proprie răspundere.
Este vorba despre deschiderea teraselor, posibilitatea de organizare de spectacole în aer liber, posibilitatea de organizare de competiţii tot în aer liber.
Ridicăm restricţiile în domeniile unde riscul epidemiologic este mic şi unde riscul de infectare a oamenilor care participă la diferitele activităţi este relativ mic.
Despre plaje. Plajele vor fi deschise, dar vor trebui respectate anumite reguli – distanţarea între şezlonguri, spaţiile comune aferente plajelor vor trebui organizate.
Va trebui ca până la data de 1 iunie, Ministerul Mediului, care administrează plajele, Ministerul de Interne şi Ministerul Sănătăţii vor emite un ordin comun privitor la regulile de protecţie sanitară.
Despre majorarea pensiilor. Este prematură orice declaraţie pe tema asta. Când vom avea raportul la şase luni privind starea economiei şi starea bugetară care trebuie realizat în conformitate cu legea responsabilităţii fiscal-bugetare, când vom avea prognoza economică pe următoarea perioadă de timp atât prognoza realizată de Comisia de Prognoză, cât şi prognozele care vor fi realizate de Comisia Europeană, de Banca Mondială, vom lua această decizie. Când vom decide ceva, vom anunţa public.
Ce pot să vă spun este că pensiile vor creşte.
Despre posibilitatea ca Guvernul să modifice legea pensiilor prin OUG. Dumneavoastră credeţi că vreun proiect de lege înaintat de Guvernul României are vreo şansă să treacă într-un Parlament dominat de PSD care torpilează orice iniţiativă de dezvoltare economică?
Legiferează în paralel cu Guvern, ne creează sistematic noi şi noi costuri pentru care nu există resursă financiară şi care parcă trăieşte într-o lume paralelă cu realitatea în care ne regăsim astăzi, în care, din cauza epidemiei, nu numai în România, în mare parte a lumii a generat o criză economică care a generat o reducere a veniturilor la bugetul statului şi o descreştere economică semnificativă.
Despre posibilitatea ca fondurile europene împrumutate să fie folosite pentru plata pensiilor. În rectificarea bugetară, în baza prognozei de primăvară, estimarea noastră privind evoluţia economiei a fost aceea a unei scăderi economice de 1,9 la sută şi a unui deficit bugetar de 6,7 la sută. Ce înseamnă deficitul bugetar? Înseamnă că vom avea cheltuieli mai mari decât veniturile. Aceste cheltuieli trebuie acoperite din nişte surse.
Una dintre sursele de finanţare a cheltuielor din buget pentru care nu avem resurse suficiente o reprezintă aceste credite pe care le luăm.
Despre deciziile luate la nivel european, şi datorită lobby-ului făcut de preşedintele României, de noi ca Guvern, alături de europarlamentarii noştri, până astăzi a fost adoptat programul SURE care oferă României posibilitatea a accesa până în 5 miliarde de euro pentru măsuri active de ocupare a forţei de muncă, inclusiv pentru munca flexibilă. De asemenea, oferă posibilitatea decontării unor cheltuieli pentru protecţia sanitară a angajaţilor la locul de muncă.
De asemenea, Comisia Europeană a anunţat un proiect foarte serios, extrem de important pentru întreaga Europă şi pentru noi, România. Este vorba despre construcţia a ceea ce este numit la nivel european Family Fund, adică punerea la dispoziţie a statelor membre ca urmare a unui credit luat la nivel european a unei sume suplimentare faţă de suma de 1.100 de miliarde din bugetul UE pe 2021-2027, o sumă de 750 de miliarde de euro. În propunerea Comisiei, 500 de miliarde urmează a fi acordate ţărilor membre ca granturi şi 250 de miliarde sub formă de împrumut.
Această decizie care a fost luată la nivel european după o dezbatere extrem de serioasă în care au existat două puncte de vedere care puţini sperau că pot fi conciliate, iată că în primă fază prin propunerea făcută de Germania şi de Franţa în primă fază şi ieri, prin propunerea CE, suntem aproape de un program de susţinere economică, al relansării economice la nivel european, fundamental care va avea efecte extrem de benefice pentru economiile ţărilor europene, pentru nivelul de trai.
Despre păstarea măsurilor de carantinare la revenirea în ţară. Până la data de 15 iunie, da. Toţi cei care se întorc din ţări care sunt conform evaluărilor INSP ţări cu un nivel ridicat de răspândire a virusului, când se întorc trebuie să intre în izolare 14 zile, izolare la domiciliu. Carantinarea se va face numai la cerere. Această regulă rămâne până la data de 15 iunie. Dacă ei pleacă în ţări în care nu există un nivel de răspândire care să impună intrarea în izolare la întoarcere, atunci nu trebuie să se izoleze.
Din 16.000 de cetăţeni care intră în România, ceăteni români sunt 11.000, aproximativ jumătate intră în izolare la domiciliu pentru că ceilalţi vin din destinaţii pentru care nu este necesară izolarea la domiciliu.
Dacă va merge la o terasă în afara localităţii. Cu siguranţă vă voi anunţa. O mare parte din timp o să mi-o petrec la Guvern pregătind toate măsurile economice din planul de relansare economică.
Despre locul în care este fabricată masca pe care o poartă. Nu ştiu. Este o mască pusă la dispoziţie de Secretariatul General al Guvernului. Am o cutie de măşti. Nu m-am uitat, dar se fac în România măşti chirurgicale. De asemenea, s-au avizat trei companii să fabrice măşti FFP2.
I-am solicitat domnului ministru o anchetă despre motivele petru care a fost oprită temporar producţia. Sunt convins că domnul ministru va lua toate măsurile care se impun pentru a relua producţia şi asigura pe piaţa românească măşti din producţie internă.