Noi condiţii la cumpărarea terenurilor agricole: Nu vor putea fi revândute mai devreme de 8 ani

Prin Legea 17/2014, în vigoare, a fost stabilit că înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea dreptului de preempțiune al coproprietarilor, arendașilor, proprietarilor vecini, precum și al statului român, prin Agenția Domeniilor Statului, în această ordine, la preț și în condiții egale.

Acum, deputații au stabilit următorul drept de preempțiune:

– preemptori de rang I: coproprietari și rude până la gradul I, soții, rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv;

– preemptori de rang II: proprietarii investițiilor agricole pentru culturile de pomi, viță de vie, hamei, irigații exclusiv private și/sau arendașii. În cazul în care pe terenurile supuse vânzării se află investiții agricole pentru culturile de pomi, viță de vie, hamei și pentru irigații, prioritate la cumpărarea acestor terenuri au proprietarii acestor investiții;

Alte articole

George Simion propune modificarea legii intonării imnului naţional. Ce prevederi vrea să introducă liderul AUR

Noi reguli în România, se schimbă legea. Ce trebuie să știe toți administratorii de bloc

– preemptori de rang III: proprietarii și/sau arendașii terenurilor agricole vecine cu terenul supus vânzării

– preemptori de rang IV: tinerii fermieri – preemptori de rang V: Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu- Șișeștiˮ și unitățile de cercetare dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, organizate și reglementate prin Legea nr.45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Știinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Șişeşti” şi a sistemului de cercetare- dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și Industriei alimentare, cu modificările și completările ulterioare, precum și instituțiile de învățământ cu profil agricol, în scopul cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan cu destinația strict necesară cercetării agricole, aflate în vecinătatea loturilor existente în patrimoniul acestora;

– preemptori de rang VI: persoane fizice cu domiciliul/reședința situat/situată în unitățile administrativ- teritoriale unde este amplasat terenul sau în unitățile administrativ-teritoriale vecine; – preemptori de rang VII: statul român, prin Agenția Domeniilor Statului.

Senatorii adăugaseră, în ordinea de preempțiune, tinerii fermieri înaintea vecinilor și statului, dar ordinea a fost modificată de deputați, care au menținut însă statul ultimul în ordine.

Tânărul fermier este definit în proiect drept o persoană cu vârsta de până la 40 de ani așa cum este stabilit la articolul 2 alineatul (1) litera (n) din Regulamentul (UE) nr.1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), care intenționează să desfășoare sau desfășoară activități agricole.

În cazul exercitării dreptului de preempțiune de tineri fermieri, prioritate la cumpărarea terenurilor va fi acordată celui care desfășoară activități în zootehnie, cu respectarea condiției privind domiciliul/reședința stabilit/ stabilită pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 1 an, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan. În ceea ce privește dreptul de preempțiune al arendașilor, care doresc să cumpere terenul agricol, proiectul stabilește că ei vor trebui să dețină calitatea de preemptori în baza unui contract de arendare, încheiat și înregistrat cu cel puțin 1 an înainte de data de publicare a ofertei de vânzare a terenului, potrivit profit.ro.

În cazul arendașilor persoane fizice, condiția suplimentară este să facă dovada domiciliului/reședinței situat/ situată pe teritoriul național, pe o perioadă de 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan, în timp ce în cazul arendașilor persoane juridice sau asociațiilor acestora, persoane juridice, este prevăzut condiția domiciliului în România tot cu 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor.

În cazul proprietarilor de terenuri agricole vecini, ordinea de preempțiune este stabilită astfel: – cel care deține terenul vecin cu latura cea mai mare a terenului oferit spre vânzare; – dacă sunt mai mulți care îndeplinesc prima condiție, se alege cel mai tânăr dintre aceștia; – proprietarii de teren agricol vecini care au hotarul comun cu terenul care face obiectul ofertei de vânzare, în ordinea descrescătoare a lungimii hotarului comun; – cel care are reședinta sau domiciliul situat în localitatea unde este oferit terenul spre vânzare, în cazul în care latura mare sau una dintre laturile egale ale acestui teren are hotarul comun cu un teren situat pe raza altei unități.

Poiectul stabilește și condițiile cumulative pentru cumpărarea terenurilor agricole de către persoane fizice sau firme, în cazul în care nu este exercitat dreptul de preempțiune. Persoanele fizice vor trebuie să întrunească următoarele condiții: să aibă domiciliul/reședința situat/situată pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani anteriori anului de publicare a ofertei de vânzare, să fi desfășurat activități agricole pe teritoriul național cu cel puțin 5 ani anteriori anului de publicare a ofertei de vânzare.

De asemenea, trebuie să fie înregistrate de autoritățile fiscale române cu minimum 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan. În plenul Camerei Deputaților, a fost eliminată condiția care fusese stabilită în comisii ca un cumpărător (care îndeplinea condițiile de mai sus) să fi avut și studii în domeniul agricol. De toate condițiile menționate mai sus nu vor fi scutiți tinerii fermieri, deși inițial senatorii prevăzuseră acest lucru.

Pentru persoane juridice condițiile stabilite de proiect sunt:

– să aibă sediul social și/sau sediul secundar situat pe teritoriul național, pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare;

– să desfăşoare activităţi agricole pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;

– să prezinte înscrisurile din care să reiasă că din venitul total al ultimilor 5 ani fiscali, minimum 75% reprezintă venit din activități agricole așa cum sunt prevăzute de Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, clasificate conform codului CAEN prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale;

asociatul/acționarul care deține controlul societății să aibă domiciliul situat pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan; – în cazul în care structura persoanelor juridice, asociații/acționarii care dețin controlul societății sunt alte persoane juridice, asociații/acționarii care dețin controlul societății să facă dovada domiciliului situat pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.

Proiectul de lege prevede că: „În cazul neexercitării dreptului de preempțiune, dacă niciunul dintre potențialii cumpărători, în termenul legal, nu îndeplinește condițiile pentru a putea cumpăra terenul agricol situat în extravilan, înstrăinarea acestuia, prin vânzare, se poate face către orice persoană fizică sau juridică, în condițiile prezentei legi”.

Inițial, senatorii stabiliseră că terenurile agricole situate în extravilan se pot înstrăina, prin vânzare, după o perioadă de 15 ani de la data cumpărării, în baza prevederilor noii legi. Deputații au prevăzut însă că terenurile agricole situate în extravilan se pot înstrăina, prin vânzare, înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare, cu obligația plății impozitului de 80% pe suma ce reprezintă diferența dintre prețul de vânzare și prețul de cumpărare, în baza notarilor din perioadă. În cazul înstrăinării directe sau indirecte a pachetului de control al societăților care au în proprietate, înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare, terenuri agricole situate în extravilan și care reprezintă mai mult de 25% din activele acestora, vânzătorul va avea obligația de a plăti un impozit de 80% din diferența de valoare a terenurilor respective, calculată pe baza grilei notarilor între momentul dobândirii terenurilor și momentul înstrăinării pachetului de control.

În acest caz, impozitul pe profit privind diferența de valoare a acțiunilor sau părților sociale vândute se va aplica la o bază redusă proporțional cu procentul ponderii terenurilor agricole respective în activele fixe, orice dublă impozitare fiind interzisă. Având în vedere posibilitatea transferării dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole prin alte modalități, respectiv actele de dare în plată, senatorii prevăzuserăcă astfel de terenuri nu pot face obiectul contractelor de împrumut încheiate între persoanele fizice și/ sau juridice, cu excepția contractelor de credit încheiate cu instituțiile de credit și/ sau instituțiile financiare nebancare. Deputații au eliminat însă această prevedere. Proiectul mai instituie și Registrul unic național privind circulația și destinația terenurilor agricole situate în extravilan, denumit Registru unic, care reprezintă sistem electronic, constituit pe baza datelor și informațiilor furnizate de către autoritățile administrației publice locale, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Prezenta lege ar urma să intre în vigoare la 60 de zile de la data publicării.

Citeşte şi FONDURI EUROPENE 2020. 27 de milioane de euro în trei linii de finanţare pentru fermieri

Urmarește RomaniaTV.net și pe