Preşedintele HORA consideră ce industria turismului trebuie să beneficieze de despăgubiri în regim de urgenţă. Daniel Mischie spune că orice închidere a activităţii în HoReCA face şi mai grea restartarea şi aruncă şi mai mulţi angajaţi în şomaj şi operatori în faliment.
„Credem că industria trebuie să beneficieze de despăgubiri în regim de urgenţă, altfel nu vom mai exista. Această industrie a turismului – hoteluri, restaurante, agenţii de turism, ghizi – toţi operatorii din această industrie asigură partea frumoasă a acestei ţări. Guvernul, astăzi, omoară în fiecare zi această parte frumoasă a acestei ţări. Considerăm că HoReCa trebuie să fie desprinsă de principiul 3% şi HoReCa să poată funcţiona la 30% din capacitate, indiferent de cât este procentul de persoane infectate cu Covid. Orice închidere a robinetului, a activităţii în HoReCa, practic face şi mai grea restartarea şi aruncă şi mai mulţi operatori şi mai mulţi angajaţi în faliment, respectiv în şomaj sau în situaţia de a părăsi această ţară”, a spus Daniel Mischie.
El a subliniat astfel că este momentul în care HoReCa are nevoie de ajutor, de despăgubiri pentru daunele care i-au fost aduse de Guvernul României, momentul în care să poată beneficia de principiul taxe zero pentru salariul minim.
„Credem că acesta va aduce un impuls foarte bun în această industrie şi facem solicitarea ca pentru acest program HoReCa să fie o industrie pilot, în aşa fel încât noi să putem să acordăm venituri mai mari colegilor noştri care lucrează în această industrie”, a precizat Mischie.
Potrivit acestuia, între 70.000 şi 100.000 de angajaţi din industria turismului s-au reorientat spre alte domenii sau chiar au ales să părăsească ţara şi 15.000 de unităţi nu se vor mai redeschide niciodată.
„Se împlinesc 323 de zile de când HoReCa este restricţionată de la funcţionare şi cel mai sexi subiect de care discutăm azi sunt fluxurile financiare din această industrie. Sunt fluxuri financiare care s-au acordat pentru angajaţii din această industrie şi s-au concretizat prin şomaj tehnic, aproape un miliard de euro la un moment dat, kurtzarbeit, care a început să funcţioneze cât de cât, şi măsura de 41,5% şi sprijin pentru antreprenori. Ce s-a întâmplat în rândul angajaţilor: din cei 200.000 de angajaţi direct din această industrie, respectiv alţi 200.000 care lucrează pentru această industrie, pe orizontală, estimăm că între 70.000 şi 100.000 de angajaţi au ales să părăsească această industrie şi să se reorienteze către alte industrii, chiar să părăsească această ţară. Ce se întâmplă din punct de vedere al antreprenorilor? Din 40.000 de unităţi care funcţionează în ţară probabil aproape 15.000 nu se vor mai redeschide niciodată. Aceasta înseamnă că 13.000 de antreprenori practic nu vor mai avea afaceri care să aibă angajaţi în această ţară şi care să livreze taxe şi impozite către această ţară”, a explicat Mischie.
El a subliniat că, în acest sens, se discută de un ajutor pentru industria turismului, care de fapt este „o despăgubire” pentru faptul că este restricţionată, dar concretizările „lipsesc cu desăvârşire”.
„Această despăgubire este sub forma a 20% din diferenţa cifrei de afaceri şi se referă la anul 2020. Istoricul spune: Ordonanţa 20% a fost prima oară votată pe 4 decembrie, de către Guvernul României, a mai fost încă o dată votată pe 30 decembrie de către Guvernul României şi va mai fi votată o dată azi, o completare la această ordonanţă, tot de către Guvernul României. Ne aşteptăm ca aceste fluxuri financiare la un moment dat să apară. Aş vrea totuşi să spun că dialogul cu Guvernul a existat întotdeauna, poate mai mult ca niciodată. Concretizările lipsesc cu desăvârşire. Deci, pentru anul 2020, industria care a fost restricţionată nu a primit niciun fel de ajutor din partea Guvernului.(…) În primul rând facem un apel ca fondurile care au fost votate în Legea 224 (OUG 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului – n. r.), adică 500 milioane de euro, să fie repartizate în bugetul pe acest an, astfel încât industria să beneficieze de ele, acestea putând ulterior să fie recuperate din fonduri europene, din Planul de Redresare şi Rezilienţă”, a spus Daniel Mischie.
Pe de altă parte, el a semnalat că aceşti bani vor putea fi plătiţi în vara lui 2021, ceea ce este „foarte, foarte târziu” şi orice abatere în continuare va duce industria „într-o degringoladă”.
Preşedintele HORA a mai menţionat că se poartă discuţii şi cu autorităţile locale, în contextul în care unităţile din turism plătesc taxe şi impozite la bugetul local chiar dacă ele sunt restricţionate.
„În primul rând, vorbim de taxele şi impozitele pe clădirile în care funcţionează unităţile HoReCA, orice hotel sau restaurant care funcţionează într-o clădire. Pentru clădirea respectivă se plătesc taxe şi impozite la bugetul local. Pe de altă parte, e taxa de funcţionare, care este o taxă plătită de operatorii din industrie, deşi au fost închişi şi funcţionează practic de la sfârşitul lunii ianuarie. Dar, ca să putem să avem autorizaţie de funcţionare, noi am plătit această taxa de funcţionare. Nu am găsit înţelegere la autorităţile locale, la cele mai multe dintre ele”, a punctat Daniel Mischie.