SONDAJ CURS. Potrivit cercetării sociologice, 59% dintre români sunt de părere că România se îndreaptă într-o direcţie greşită. Deşi este un procent mare, în anii precedenţi procentul era în jur de 70%.
După trei luni de la izbucnirea crizei sanitare, românii sunt mai îngrijoraţi de pierderea locului de muncă (25%) decât de infectarea cu coronavirus (22%). Alte îngrijorări sunt legate de creşterea preţurilor la alimente, scăderea veniturilor şi imposibilitatea achitării ratelor. Doar 10% dintre români sunt îngrijoraţi de o posibilă pierdere a drepturilor şi libertăţilor.
Potrivit sondajului CURS, 49% dintre români consideră că restricţiile impuse în starea de alertă sunt potrivite, în vreme ce 9% ar fi vrut restricţii mai dure. Abia 35% dintre români cred că restricţiile sunt exagerate.
Românii sunt optimişti în privinţa situaţiei economice post-pandemie. Deşi se aşteaptă la evoluţie lentă, majoritatea românilor cred că economia îşi va reveni după depăşirea pandemiei. 33% dintre români se aşteaptă la o criză prelungită.
Majoritatea românilor (53%) sunt de acord cu menţinerea restricţiilor cât timp va fi nevoie şi doar 39% vor să se renunţe la restricţii imediat sau la finalul celor 30 de zile de stare de alertă.
O adevărată problemă pentru Guvernul Orban vine din răspunsurile referitoare la măsurile economice. 49% dintre români cred că Guvernul nu a făcut suficient pentru a sprijini economia, în vreme ce măsurile guvernamentale sunt considerate suficiente de doar 23%.
Preşedintele Klaus Iohannis îşi menţine o cotă bună, cu 47% dintre români considerând că activitatea sa în gestionarea pandemiei a fost bună sau foarte bună, faţă de 45% care cred că prestaţia preşedintelui a fost proastă şi foarte proastă.
Nu la fel stau lucrurile în privinţa activităţii guvernului. Doar 39% dintre români consideră că activitatea Guvernului Orban în gestionarea crizei a fost bună şi foarte bună, în vreme ce 53% consideră că activitatea executivului a fost proastă şi foarte proastă.
Metodologie
Universul de eşantionare: populaţia adultă rezidentă în România, în vârstă 18 ani şi peste
Volumul eşantionului: 980 respondenţi, votanţi în vârstă de 18 ani şi peste
Tipul eșantionului: probabilist, multistadial, stratificat
Marja maximă de eroare la nivelul întregului eșantion: +/-3,13% la un nivel de încredere de 95%
Metoda de culegere a datelor: metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)
Validarea eșantionului: s-a realizat pe baza ultimelor date INS
Datele sunt neponderate
Perioada de realizare: 14 – 29 mai, 2020