Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru primul trimestru al anului, a fost de 272,4 miliarde lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 0,3% faţă de trimestrul IV 2019 şi în creştere cu 2,7% faţă de trimestrul I 2019, potrivit datelor anunţate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
„Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul I 2020, a fost de 272,415 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,3% faţă de trimestrul IV 2019 şi în creştere cu 2,7% faţă de trimestrul I 2019. Serie brută: Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I 2020 a fost de 216,264, miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,4% faţă de trimestrul I 2019”, arată datele INS.
Faţă de acelaşi trimestru din anul 2019, Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere cu 2,4% pe seria brută şi cu 2,7% pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul I 2020, nefiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în comunicatul de presă din 15 mai 2020.
DUBLAREA ALOCAŢIILOR mai aşteaptă. Veste proastă pentru copii de la ministrul Finanţelor
„Estimările semnal precum şi cele provizorii ale Produsului Intern Brut trimestrial sunt afectate de dificultăţile create de criza pandemică şi de instituirea stării de urgenţă. Aceste dificultăţi au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naţionale şi s-au concretizat printr-o creştere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informaţiilor au fost utilizate surse alternative pentru a afecta, cât mai puţin posibil, calitatea indicatorilor produşi. Conform practicii curente, datele publicate astăzi vor face obiectul unor revizuiri, conform calendarului comunicatelor de presă şi a politicii de revizuire a conturilor naţionale publicate pe site-ul INS, pe măsură ce noi surse de date devin disponibile. În condiţiile actuale, revizuirile ar putea fi mai mari decât de obicei”, arată datele INS.
La creşterea PIB, în trimestrul I 2020 faţă de trimestrul I 2019, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+1,1%), cu o pondere de 21% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,5%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,9%), cu o pondere de 7% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 14,1%; Construcţiile (+0,8%), cu o pondere de 4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumuluide activitate cu 23,3%; Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,7%), cu o pondere de 7,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 10,4%.
Contribuţii negative au înregistrat: Industria (-1,2%), cu o pondere de 19,6% la formarea PIB şi care a înregistrat o reducere a volumului de activitate cu 5,9%; Impozitele nete pe produs (-0,1%), cu o pondere de 8,1% la formarea PIB şi care au înregistrat o reducere a volumului lor cu 0,7%.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 3,8%, contribuind cu 2,5% la creşterea PIB; formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 5,9%, contribuind cu 0,9% la creşterea PIB.
O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-3,2%), consecinţă a creşterii volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 0,8%, comparativ cu reducerea volumului exporturilor de bunuri şi servicii, cu 5,5%.
„Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial nu s-a modificat, revizuirea estimărilor pentru trimestrul I 2020 faţă de varianta semnal publicată în comunicatul de presă nr. 134 din 15 mai 2020 fiind nesemnificativă. Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial ca urmare a modificării modelelor adoptate, a numărului de regresori folosiţi, a modificării seriilor brute şi a numărului de observaţii disponibile”, precizează INS.
Exporturile au scăzut în aprilie cu 47%, la 2,93 miliarde euro, iar importurile au scăzut cu 34%, la 4,56 miliarde euro, potrivit datelor anunţate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
”În luna aprilie 2020, exporturile FOB au însumat 2,933 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 4,566 miliarde euro, rezultând un deficit de 1,633 miliarde euro. Faţă de luna aprilie 2019, exporturile din luna aprilie 2020 au scăzut cu 47%, iar importurile au scăzut cu 34%”, arată datele INS.
În perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2020, exporturile FOB au însumat 19,999 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 26,088 miliarde euro. În această perioadă, exporturile au scăzut cu 13,3%, iar importurile au scăzut cu 7,4%, comparativ cu primele patru luni din 2019.
Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în primele patru luni ale acestui an a fost de 6,089 miliarde euro, mai mare cu 974,2 milioane euro decât cel înregistrat în perioada ianuarie-aprilie 2019.
”În perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2020, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (46,6% la export şi 35,2% la import) şi alte produse manufacturate (30,6% la export şi respectiv 29,6% la import)”, arată datele INS.
Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în primele patru luni din acest an fost de 14,372 miliarde euro la expedieri şi de 19,043 miliarde euro la introduceri, reprezentând 71,9% din total exporturi şi 73% din total importuri.
Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2020 a fost de 5,626 miliarde euro la exporturi şi de 7,045 miliarde euro la importuri, reprezentând 28,1% din total exporturi şi 27% din total importuri.
Soldul balanţei comerciale FOB/CIF se calculează pe baza valorii exportului FOB şi a importului CIF, ca diferenţă între acestea. Soldul negativ al balanţei comerciale se numeşte deficit, iar cel pozitiv se numeşte excedent. Preţul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă preţul la frontiera ţării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum şi toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord. Preţul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă preţul la frontiera ţării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale preţului FOB, cât şi costul asigurării şi transportului internaţional.