Inițial, un reprezentant al OMS a spus că pacienții asimptomatici transmit doar în cazuri foarte rare virusul COVID-19, ulterior, Organizaţia Mondială a Sănătăţii s-a răzgândit şi a spus că totul a fost o neînţelegere şi că rata pacienților fără simptome capabili să împrăștie virusul variază între 16 și 40%.
„Știți care e problema? Am discutat cu reprezentantul Organizației Mondiale a Sănătății la București, venind spre dumneavoastră, exact acest subiect. Mesajul OMS a fost transmis în această perioadă de către trei persoane: de această doamnă, la care făceați dumneavoastră referire, care este directorul pentru partea de cercetare, de directorul pentru situații de urgență – cel care a făcut referința la Suedia – și de directorul general. Cred că este o problemă legată de strategia de comunicare a Organizației, care probabil trebuie regândită. Pentru că, dacă noi avem anumite opinii personale, când dăm declarații în numele OMS trebuie să fim sigură că acele opinii nu vin în contradicție cu poziția Organizației.
Al doilea element – lumea fie uită, fie nu vrea să-l accepte – și care cred că este cel mai important este cunoașterea. Cunoașterea legată de această boală a evoluat foarte mult. Opiniile de acum trei luni sunt cu totul diferite față de cele din acest moment, nu puteau rămâne încremenite în cunoașterea de acum trei luni. Lucrurile astea se întâmplă în fiecare zi.
Mai mult, Organizația – ce orice entitate de acest gen – face referire la diverse modele și cercetări, care sunt făcute de instituții specializate, pentru că OMS nu este instituție de cercetare. Or, ne-am confruntat cu mai multe probleme. Referințele acestea științifice care au fost făcute pe repede înainte, câteodată, n-au fost concludente. S-a făcut referire la ele, s-a luat o decizie, chiar s-a luat o decizie – vezi chestiunea cu hidroxiclorochina. Mai mult, această opinia a OMS a fost înainte îmbrățișată de Franța și de Italia, care au scos hidroxiclorochina din programul de tratament al pacienților. Ulterior s-a dovedit că studiul care a stat la baza acestei decizii scârțâia din toate încheieturile.
Lucrurile astea sunt inerente, noi avem o criză de sănătate publică. Lumea încearcă să ia decizii. Cum este mai bine, să iei o decizie perfectă târziu sau să iei o decizie imperfectă devreme? Se pare că trebuie să găsești balansul”, a spus Alexandru Rafila, potrivit digi24.
Rafila a adăugat că OMS ar avea nevoie de „mici corecturi” în strategia de comunicare și cea de fundamentare a politicilor care să fie bazate pe dovezi foarte concludente.
„Asistența tehnică pe care o oferă OMS este extrem de solidă și noi am trecut prin foarte crize ca țară bazându-ne pe această asistență tehnică. Foarte multe țări din lume au făcut același lucru”, a subliniat reprezentantul României la OMS.