Conform unui astfel de program de lucru, angajații lucrează pe o anumită perioadă mai puțin sau chiar deloc. Angajatorul, împreună cu angajatul, decide procentul cu care scade timpul de lucru, iar angajatul primește proporțional salariul, care ar trebui scutit de taxe, și statul preia parțial diferența până la salariul întreg.
Mediul de afaceri, conform unui sondaj realizat de AHK România (Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană), a solicitat încă de la începutul crizei provocate de coronavirus introducerea cadrului legal care să permită și în România modelul Kurzarbeit. Potrivit comunității de afaceri, munca cu timp redus presupune un parteneriat între angajatori, stat și salariați, cu avantaje pentru toate părțile implicate: salariații își păstrează contractele de muncă și pot lucra cu timp redus, angajatorii beneficiază de munca salariaților, însă doar în măsura în care aceasta este necesară, iar statul contribuie în multe cazuri cu o sumă care este mai mică decât ajutorul de șomaj pe care l-ar suporta în cazul concedierii și evită concedierile.
Acest concept ar ajuta mai ales firmele mici și mijlocii să iasă cu bine din această criză. „Din acest motiv considerăm oportun și necesar ca România să se orienteze spre modele aplicate cu succes în alte state membre UE, cum ar fi Germania, în vederea combaterii efectelor actualei pandemii. În acest sens s-a exprimat ieri și Comisia Europeană care propune implementarea modelului Kurzarbeit la nivel european”, a spus Sebastian Metz, director general AHK Romania.
Acum, Guvernul de la București pare să pregătească o astfel de măsură, având în vedere că premierul Orban a anunțat că săptămâna viitoare, în ciuda altor măsuri de relaxare, va fi pelungită starea de alertă pentru coronavirus.
„În acest moment, Guvernul are în analiză alte programe de sprijin, cum ar fi programul flexibil de muncă, un program așteptat atât de mediul de afaceri, și un program care are efecte deja în mai multe state europene, care va permite angajatorilor și angajaților să deruleze raporturi contractuale de muncă în acord cu nevoile companiilor și ale salariaților”, a anunțat șeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă.