SFINŢII APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL. Praznicului celor doi apostoli îi sunt specifice o serie de tradiţii şi superstiţii, care trebuie respectate ca să fim feriţi de boli şi alte necazuri şi să avem noroc în tot ce ne propunem. Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri specifice acestei zile îl reprezintă purtarea unui talisman confecţionat în casă, care aduce noroc şi ţine farmecele la distanţă.
La ţară, există tradiţia ca, în această zi, femeile să confecţioneze talismane menite să le apere de farmece, de necazuri şi de iele. Aceste talismane sunt, de fapt, nişte punguţe mici şi roşii, în care se pun un căţel de usturoi şi frunze de pelin. Talismanul se poartă trei zile.
În această zi, gospodinele duc la biserică bucate pentru a fi sfinţite, pe care, apoi, le împart celor sărmani. Printre aceste bucate se-numără colaci, colivă, mere dulci şi acrişoare şi miere în faguri, scrie traditii-superstitii.ro.
O altă tradiţie care trebuie respectată de praznicul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel este aceea de a nu întinde capcane pentru animalele sălbatice şi nici de a le alunga cu focuri de armă, existând credinţa că, neagresându-le în niciun fel, ele vor fi îmblânzite şi nu vor ataca vitele din grajdurile oamenilor.
Sânpetru de vară indică și miezul verii agrare sau perioada secerișului. Sfântul Petru este cunoscut ca patronul agriculturii. În această zi, este bine ca gospodarii să calce ceapa și usturoiul, pentru a avea roade din belșug.Se crede că, începând cu ziua de Sânpetru, cucul şi privighetorile încetează să mai cânte.
Despre cuci se mai spune că se transformă în şoimi în aceasta zi, ei revenind la forma lor originală de Buna Vestire.
Există credinţa că, la miezul nopţii, cerul se deschide și Sfântul Petru poate fi zărit pentru o clipă așezat în dreapta Tatălui.
Citeşte şi Sfinţii Petru şi Pavel: Ce trebuie să facă femeile în ziua de Sânpetru
Tradiția spune că, de Sfinții Petru și Pavel, oamenii au voie să lucreze aproape orice. Este, însă, interzisă o activitate, şi anume torsul. Există credinţa că torsul în zi de Sânpetru „întoarce colacii de la morți”.
Nu trebuie să scuturi merii până pe 29 iunie, existând credinţa că o să cadă grindină peste ogoare.
O altă superstiţie legată de meri este aceea potrivit căreia femeile nu trebuie să mănânce mere până în ziua de Sânpetru, pentru a nu-i supăra pe cei decedaţi din familie, dar şi pentru a se feri de boli. După această zi, fetele au voie să mănânce mere, nu însă şi femeile, acestea din urmă având „dezlegare” la aceste fructe abia la de Sfântul Ilie.
Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul, pentru ca pistruii să nu se înmulţească.
Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi seci şi viermănoase.
În Panteonul românesc Sânpetru de Vara este despărțit de fratele sau, Sânpetru de Iarnă, patron al lupilor, de aproximativ o jumătate de an, scrie crestinortodox.ro. Se zice că, demult, când oamenii erau foarte credincioși, Sânpetru de Vara umbla printer oameni, singur sau însoțit de Dumnezeu. Adesea, Dumnezeu îl consulta la luarea unor decizii.
În legende, Sânpetru este înfăţişat ca un om obișnuit: îmbrăcat în straie țărănești, se ocupă cu agricultură, creșterea animalelor și cu pescuitul. Fiind credincios, foarte harnic și bun sfetnic, Sânpetru este luat de Dumnezeu în cer unde i se încredințează porțile și cheile Raiului. Acolo, Sânpetru hrăneşte animalele sălbatice, în special lupii, şi fierbe grindină pentru a o mărunți prin topire pentru ca astfel să fie mai puţin periculoasă.
Se zice că, la marile sărbători calendaristice (Crăciun, Anul Nou, Bobotează, Sângiorz, Sânziene) Sânpetru poate fi văzut de pământeni la miezul nopții, când se deschide pentru o singură clipă cerul, stand la masă împărătească în dreapta lui Dumnezeu.
În ziua praznicului Sfântului Petru și Pavel, îşi sărbătoresc onomastica cei care se numesc: Petre, Petru, Petrişor, Petruţ, Petruş, Petrică, Pătru, Petruţa, Petronela, Pavel, Pavelică, Paveluţă, Păvălaş, Paul, Paulică, Paulin, Petrache, Paula, Petruţa, Paulina, Paula.