Constantin Brâncuşi este aniversat la Bucureşti printr-o expoziţie de 200.000 de euro. Coloana infinitului, sprijinită pe două capre

Constantin Brâncuşi s-a născut la 19 februarie 1876, la Hobița, Gorj, iar în 1903, la doar 27 de ani, pleca spre Paris, unde a sculptat alături de marele Rodin şi a devenit unul dintre „părinţii” sculpturii moderne.

La aniversarea a 145 de ani de la naşterea marelui artist de origine română, opera sa a fost reinterpretată aniversar în cadrul expoziţiei “Mirrors of Brâncuși”, care a costat aproximativ 200.000 de euro, găzduită de MȚR la Sala Irina Nicolau.

“Mirrors of Brâncuși dorește să lase oamenilor o amprentă mai puternică și mai concretă asupra a cine a fost Brâncuși, dar și o raportare la alte concepte și definiții, mai apropiate de esența omului și artistului Brâncuși.”, scrie pe pagina de Facebook a Muzeului Ţăranului Român.

Expoziția a costat 947.646,45 lei, echivalentul a 195.653,24 de euro, iar fondurile sunt nerambursabile.

Alte articole

Anamaria Prodan, petrecere fastuoasă de ziua de naștere. Cum s-a îmbrăcat impresara la aniversarea vârstei de 52 de ani. FOTO

GALERIE FOTO Cum arată casa Monicăi Bîrlădeanu, în așteptarea oaspeților. Actrița își sărbătorește ziua de naștere într-un decor festiv

Mirrors of Brâncuși este un proiect finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021, în cadrul Programului RO-CULTURA. Banii vin din Islanda, Liechtenstein și Norvegia, iar Ministerul Culturii este cel care decide, prin Unitatea de Management a Proiectului, unde ajung fondurile. Programul are o valoare totală de 29 de milioane de euro.

Ea va fi deschisă la MȚR până pe 24 februarie, iar organizatorii spun că urmează să fie prezentată și în diverse orașe din România și din străinătate.

În spatele expoziției stă o echipă formată din: Silvana Dulamă – Popa, curator; Diana Miroșu, scenograf; Alin Popa, light designer; Zoli Toth, muzică; Dilmana Yordanova, producție video; Ovidiu Eftimie, animație video.

Conform Muzeului Țăranului Român, “la finalul experienței, vizitatorul va reuși să capteze informația, dar și noi concepte despre sculptor.”

Totuși, dacă v-ați aflat vreodată în fața lucrărilor lui Brâncuși, la București, Târgu Jiu, Craiova, Paris sau New York, ori dacă reflectați asupra spuselor sculptorului, va deveni lesne de înțeles că cea mai bună formă prin care ne putem bucura de ele este privindu-le.

„Din păcate, în lipsa unor eforturi reale de valorificare a lucrărilor lui Brâncuși aflate pe teritoriul României, autoritățile române continuă să finanțeze proiecte fără fond, care nu fac altceva decât să întunece văzduhul imaginat de Brâncuși și să îl ducă în derizoriu.”, se arată pe site-ul Culturaladubă, care a documentat expoziţia formată din patru exponate, într-o singură cameră.

„Eu am vrut să înalţ totul dincolo de pământ. Eu am făcut piatra să cânte pentru Omenire. Sculpturile mele sunt chiar şi pentru cei orbi. Ceea ce vă dăruiesc eu este bucurie curată.”, Constantin Brâncuși.

„Constantin Brâncuşi a fost un influencer în vremea lui, dar şi pentru generaţiile viitoare” – Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu

Ministrul Culturii Bogdan Gheorghiu afirmă, într-un mesaj de „Ziua Brâncuşi”, că „universalitatea operelor sale, viziunea sa artistică, noul limbaj adus în arta plastică au inspirat multe generaţii”, subliniind că putem spune că Brâncuşi a fost un influencer în vremea lui, dar şi pentru generaţiile viitoare şi că trebuie „să fim recunoscători pentru ce a lăsat omenirii” marele sculptor român Constantin Brâncuşi.

„Constantin Brâncuşi este mult mai aproape de noi decât ne-am aştepta. Găsim o parte din operele sale la Muzeul Naţional de Artă al României, la Târgu Jiu, pe social media unde sunt postate fotografii şi filme al lucrărilor sale, iar cărţile despre viaţa sa şi alte filme documentare sunt la îndemâna oricui. Orice persoană care doreşte să-şi prioritizeze importanţa cunoaşterii, va găsi în spatele fiecărei lucrări a lui Constantin Brâncuşi o poveste frumoasă.
Universalitatea operelor sale, viziunea sa artistică, noul limbaj adus în arta plastică au inspirat multe generaţii. Ca sa folosim un limbaj uzual al tinerilor de azi, putem spune că Brâncuşi a fost un influencer în vremea lui, dar şi pentru generaţiile viitoare. Recunoaşterea lui Brâncuşi din partea statului român a venit târziu, iar consecinţa se poate vedea în numărul restrâns de lucrări semnate de el în muzeele româneşti. Poate că generaţiile de dinainte nu au conştientizat importanţa sau nu au valorificat adecvat lucrările lui Constantin Brâncuşi, însă noi nu vom repeta  astfel de greşeli.

În urmă cu 3 ani, a fost depus dosarul de nominalizare a Ansamblului Monumental realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu, pentru a fi înscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Este singurul ansamblu monumental de for public al sculptorului Constantin Brâncuşi, iar demersurile pentru ca acesta să devină patrimoniu UNESCO vor continua şi în timpul mandatului meu. În comitetul de anul acesta, se discută problematica monumentelor de război, mai multe la număr, pentru care există depuse dosare de înscriere pe lista patrimoniului mondial. Printre acestea se numără şi Ansamblul Monumental realizat de Brâncuşi, dedicat jertfei supreme a soldaţilor, jandarmilor, cercetaşilor şi civililor din Târgu Jiu, care au murit eroic apărând oraşul, în bătălia de la podul Jiului din 14 octombrie 1916, în timpul Primului Război Mondial. Aşteptăm –  atât noi cât şi alte state cu astfel de dosare – ca în urma discuţiei din Comitetul Patrimoniului Mondial să avem îndrumări cu privire la continuarea procedurii de înscriere, respectiv trecerea la următoarea etapă, cea de evaluare.

De referinţă pentru patrimoniul cultural rămâne Ansamblul monumental „CaleaEroilor” datorită operelor care îl definesc: Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului, Coloana fără Sfârşit, alături de cele mai cunoscute creaţii ale sale: „Cuminţenia Pământului”, „Pasărea Măiastră”, „Domnişoara Pogany” sau „Rugăciunea”.

Constantin Brâncuşi rămâne unic şi inegalabil, a fost un artist complex care a determinat specialişti români şi străini să se specializeze în cercetarea şi aprofundarea artei sale, numiţii brâncuşiologi. În semn de recunoştinţă pentru geniul său creator, cunoscutul sculptor Ion Irimescui a realizat două statui, pe care le putem vedea în Parcul Herăstrău din Bucureşti şi la Târgu Jiu. România are în artistul Constantin Brâncuşi un ambasador unic în lume, care continuă să ne reprezinte cu cinste şi mare onoare, chiar şi după trecerea sa în nefiinţă.

Pentru că trebuie să învăţăm din experienţele trecutului, încurajăm şi susţinem artiştii contemporani, iar anul trecut Ministerul Culturii a demarat, prima dată după 12 ani, un program de achiziţie de artă contemporană în valoare de 2 milioane de lei. Acesta s-a desfăşurat prin Muzeul Naţional de Artă Contemporană şi a avut ca rezultat achiziţionarea a 167 de lucrări semnate de 100 de artişti români contemporani. Intenţionăm să reluăm acest proces şi anul acesta, şi în anii următori, deoarece asigurăm astfel o reprezentare corectă  a curentelor contemporane româneşti în spaţiul muzeal, recompensând totodată artiştii pentru munca lor. Pe lângă programul de achiziţie de artă, Ministerul Culturii va finanţa şi burse de creaţie pentru formarea următoarei generaţii de tineri artişti plastici, dar şi pentru o reprezentare corectă a curentelor contemporane româneşti în spaţiul muzeal. Prin astfel de iniţiative va creşte cota de piaţă a creatorilor, inclusiv pe plan internaţional, dar şi patrimoniul statului român. Mai mult, se certifică astfel calitatea operelor prin achiziţia acestor aşi se oferă o garanţie inclusiv pentru investitorii străini”, a scris pe Facebook Bogdan Gheorghiu.

Citeşte şi: Calendar ortodox 20 februarie 2021. Sfântul Leon al Cataniei, făcător de minuni. Rugăciune pentru vindecare, pentru alungarea sărăciei, a vrăjilor şi blestemelor