CCR discută sesizarea lui Iohannis referitoare la legea privind declararea Zilei Tratatului de la Trianon

La începutul lunii iunie, şeful statului a trimis CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra acestei legi, după ce aceasta i-a fost transmisă la promulgare pe 19 mai.

Preşedintele susţine că actul normativ contravine atât prevederilor constituţionale referitoare la respectarea principiului separaţiei puterilor în stat şi la stabilitatea raporturilor juridice, cât şi legate de calitatea legii.

„Apreciem că stabilirea acestui conţinut, de o asemenea manieră, denotă caracterul pur enunţiativ al reglementărilor, fără ca obiectul legii să fie determinat în mod clar”, explică Iohannis în sesizare.

Potrivit acestuia, „dispoziţiile conţinute şi, în mod special, cele care ar trebui să constituie obiectul de reglementare au un caracter pur declarativ, deoarece acestea nu sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relaţii sociale şi de specificul acestuia, ci sunt, mai degrabă, generate de dorinţa de a prestabili, fără echivoc şi într-un singur caz, declararea zilei de 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon”.

Alte articole

Iohannis şi Zelenski au semnat acordul la Summitul NATO. România va oferi asistenţă pe termen lung şi va susţine industria de apărare a Ucrainei

Lovitură dată de CCR lui Klaus Iohannis înainte de terminarea mandatului

„Or, legat de esenţa unei legi, ca act juridic al Parlamentului, este însuşi caracterul normativ al acesteia, iar nu unul eminamente declarativ, lipsit de efecte juridice”, precizează şeful statului.

Conform sesizării, „scopul legii criticate nu este unul individualizat, precis determinat, întrucât nu rezultă cu claritate care este interesul social general vizat”.

„Ţinând cont de toate aceste aspecte, considerăm că instrumentul juridic prin intermediul căruia este realizat acest act de declarare a zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon este unul eronat, întrucât această declaraţie (…) nu poate fi impusă şi/sau realizată printr-o lege, ca act juridic al Parlamentului, ci se poate realiza doar printr-un act de nivel secundar, executiv/administrativ ori poate îmbrăca, eventual, forma unei declaraţii cu caracter politic”, spune Klaus Iohannis.

Şeful statului afirmă şi că, prin respectiva lege, Parlamentul a intrat „în aria de competenţă a autorităţii executive, singura cu atribuţii în domeniu, printr-un act de reglementare secundară, care să se subsumeze competenţei autorităţii administraţiei publice centrale”.

În opinia sa, „legea criticată nu impune, prin normele sale, reguli sau principii generale clare, care să orienteze întreaga reglementare, aceasta fiind lacunară şi cu privire la destinatarii săi şi la conduita acestora, aceştia neputând fi precizaţi sau identificaţi prin intermediul dispoziţiilor referitoare la organizarea manifestărilor pentru marcarea Zilei Tratatului de la Trianon”.

Iohannis adaugă că, din analiza motivelor care au stat la baza elaborării propunerii legislative, precum şi a reglementărilor instituite prin art. 2 al legii, reiese că scopul acesteia este „de a scoate în evidenţă importanţa respectivului Tratat prin organizarea unor manifestări cultural-educative şi ştiinţifice”. „Considerăm că, în acest mod, scopul reglementării, imprecis determinat, riscă să rămână neatins întrucât organizarea respectivelor manifestări poate fi de natură să dea naştere unor evenimente contrare celor urmărite de legiuitor. Or, prin aceasta, apreciem că norma este precar construită, realizată într-o manieră neclară şi imprevizibilă”, afirmă şeful statului.

El arată, totodată, că, din perspectiva finanţării, autorităţile locale pot alege dacă susţin sau nu manifestările dedicate Zilei
Tratatului de la Trianon.

„Apreciem că, prin aceste dispoziţii, legea conţine prevederi cu caracter de recomandare, fiind, prin acest mod, lipsită de efecte în aplicare”, punctează şeful statului, care menţionează că, stabilind o posibilitate şi nu o obligaţie în sarcina autorităţilor/instituţiilor publice referitoare la finanţarea manifestărilor prevăzute prin legea criticată, „legiuitorul instituie o normă ce nu se justifică obiectiv şi raţional”.

Şeful statului contestă şi articolele ce prevăd arborarea drapelului României în această zi, subliniind că acesta nu se înscrie în norma legală existentă, dar şi includerea în programele Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune a unor emisiuni sau aspecte de la manifestări.

Citeşte şi: Băsescu, despre implicarea Pro România în cursa pentru Primăria Capitalei: Îi trimit un Pepsi lui Ponta dacă pune candidat la Bucureşti