UPDATE: Raed Arafat devine șeful suprem în România, în noua situație! Ordinele şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă sau ale persoanei desemnate de acesta se aplică de îndată de autorităţile competente şi se publică pe site-urile oficiale ale MAI, DSU şi IGSU iar autorităţile publice centrale şi locale asigură informarea publică a cetăţenilor din zonele supuse carantinei prin campanii de informare, au decis miercuri seara senatorii Comisiei juridice, care au modificat astfel articolul 12 al proiectului legii privind carantinarea şi izolarea.
În forma adoptată de Camera Deputaţilor proiectul prevedea ca: „Ordinele Comandantului acţiunii la nivel naţional, emise în temeiul prezentei legi, se aplică de îndată de autorităţile competente şi se publică pe site-urile oficiale ale Ministerului Afacerilor Interne, Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă”, scrie agerpres.ro.
Comisia juridică a Senatului: INSP trebuie să comunice zilnic numărul de retestări de coronavirus
Senatorii jurişti au mai adoptat un amendament potrivit căruia: „Ordinele Şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă sau persoana desemnată de acesta, emise în temeiul prezentei legi, cu caracter normativ, se publică de îndată în Monitorul Oficial al României, Partea I”.
Ordinele şefului DSU sau ale persoanei desemnate de acesta pot fi contestate de către orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim şi care se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru anularea actului, în condiţiile prezentei legi, mai prevede proiectul.
Toate actele administrative cu caracter normativ privind instituirea, modificarea sau încetarea măsurilor din prezenta lege pot fi atacate de orice persoană interesată cu plângere la instanţa de judecată competentă, atât pentru motive de nelegalitate, cât şi de netemeinicie, în termen de cinci zile de la publicarea actului în Monitorul Oficial al României şi, respectiv, de la data luării la cunoştinţă a conţinutului actului în cazul nepublicării acestuia în Monitorul Oficial al României, potrivit unui alt amendament.
Plângerea se formulează în scris si se depune la instanţa judecătorească competentă. Instanţa competentă să soluţioneze plângerea formulată în actele administrative menţionate mai sus este Curtea de Apel, Secţia Contencios administrativ şi fiscal în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii emitente.
La soluţionarea acţiunilor introduse împotriva actelor administrative normative privind instituirea măsurilor din prezenta lege nu sunt aplicabile prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la obligativitatea procedurii plângerii prealabile. Judecarea acţiunilor se face de urgenţă, a mai decis comisia.
Părţile vor fi citate potrivit dispoziţiilor privind citarea în procesele urgente.
UPDATE: Premierul Ludovic Orban a declarat, miercuri seară, la începutul şedinţei de Guvern, că ”se pare că s-au înţeles în comisie”, astfel că va fi finalizat raportul la lege privind carantina.
„În sfârşit am o veste bună, domnule Arafat, stimaţi colegi. Se pare că s-au înţeles în comisie (Comisia juridică – n.r.) şi vor finaliza raportul la lege şi aştept să fiu informat când este convocat plenul pentru a participa la plen ca să susţin proiectul de lege în plen”, a afirmat premierul Orban, în debutul şedinţei de Guvern, anunţă News.ro.
Potrivit unui amendament adus alin. (1) articolului 8 al proiectului, izolarea se instituie pentru persoanele bolnave cu semne şi simptome sugestive specifice definiţiei de caz, precum şi pentru persoanele purtătoare ale agentului înalt patogen chiar dacă acestea nu prezintă semne şi simptome sugestive, anunţă sursa citată.
„Lista bolilor infectocontagioase pentru care se instituie izolarea persoanelor la domiciliul acestora, la o locaţie declarată de acestea sau, după caz, în unităţi sanitare, precum şi lista unităţilor sanitare de bază în care se tratează persoanele bolnave se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Pentru a asigura un echilibru corect între nevoia de a preveni răspândirea unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară şi drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanelor, măsura izolării se instituie în raport de lista bolilor infectocontagioase, stabilită potrivit alin. (2) cu respectarea următoarelor standarde necesare exercitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale: a) Măsura să fie dispusă pe durata limitată, în mod nediscriminatoriu şi proporţional cu situaţia de fapt care o determină; b) Măsura să aibă ca scop prevenirea răspândirii unei boli infectocontagioase, periculoase pentru siguranţa persoanei şi sănătatea publică; c) Măsura să fie instituită pe o durată limitată, care protejează interesul public şi să nu determine un dezechilibru între nevoia de protejare a sănătăţii publice şi imperativul respectării libertăţii persoanei”, au stabilit senatorii jurişti.
Totodată, s-a decis că izolarea persoanelor prevăzute la alin. (1) se instituie cu acordul persoanelor supuse examinării, iar în lipsa acestuia, în condiţiile alin. 6, într-o unitate sanitară sau după caz într-o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare, cum ar fi, dar fără a se limita, unităţile de cazare hoteliere sau alte spaţii speciale amenajate, stabilită conform alin. (2), pentru cel mult 48 de ore, exclusiv în vederea efectuării examinărilor clinice, paraclinice şi a evaluărilor biologice, atunci când medicul constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară.
„Lista unităţilor sanitare şi, după caz, a unităţilor alternative ataşate acestora se stabileşte prin Hotărâre a Guvernului”, a precizat vicepreşedintele comisiei, senatorul PNL Iuliana Scântei, care conduce şedinţa.
„La expirarea termenului de 48 de ore, pe baza examinărilor clinice şi paraclinice, dacă se menţine riscul transmiterii bolii infectocontagioase cu risc de transmitere comunitară, medicul recomandă prelungirea măsurii izolării instituite în condiţiile alin. 3, într-o unitate sanitară sau într-o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare, ori, după caz, la domiciliul persoanei sau la locaţia declarată de aceasta. Izolarea la domiciliu sau la locaţia declarată se instituie dacă riscul contaminării altor persoane sau al răspândirii bolii infectocontagioase este redus. Izolarea la domiciliu sau la locaţia declarată nu poate fi dispusă în situaţiile în care informaţiile ştiinţifice oficiale referitoare la tipul agentului înalt patogen, calea de transmitere şi rata de transmisibilitate impun izolarea persoanelor exclusiv în unităţile sanitare stabilite prin Hotărâre a Guvernului”, a mai decis comisia.
„Izolarea la domiciliu sau la locaţia declarată de persoană nu trebuie să faciliteze sau să ducă la contaminarea altor persoane cu care aceasta ar locui sau la răspândirea bolii infectocontagioase. Întrucât această lege se referă la mai multe tipuri de boli infectocontagioase, există, potrivit mai multor opinii medicale exprimate la comisie, opinia că există anumite boli infecticontagioase care ele însele, prin patologie, nu permit o izolare la domiciliu, sunt incompatibile cu o măsură a internării la domiciliu”, a explicat Scântei.
În situaţia în care persoanele prevăzute la alin. (1) refuză măsura izolării instituite conform alin. (3) sau alin. (4), după caz, sau dacă persoanele nu respectă măsura izolării instituite la domiciliu sau la locaţia declarată pe durata acesteia, deşi au consimţit-o anterior, medicul sau, după caz, organele de control informează de îndată Direcţia de Sănătate Publică judeţeană sau a Municipiului Bucureşti, care poate confirma sau infirma măsura izolării recomandată de medic, în unitatea sanitară, printr-o decizie cu caracter individual, a mai stabilit comisia.
Forma finală a textelor va fi cuprinsă într-un raport care va fi supus dezbaterii plenului Senatului.