Băsescu: România este suspectată că nu mai menţine valorile statului de drept VIDEO

„Urmare a evenimentelor din iulie-august, România este pusă sub semnul întrebării ca stat de drept: reducerea atribuţiilor CCR prin OUG, demiterea fără motiv a Avocatului Poporului, suspendarea preşedintelui, încercarea de a falsifica votul românilor prin introducerea în urne de voturi false şi încercarea de modificare a listelor electorale. Toate acestea au făcut ca România să fie suspectată că nu mai menţine valorile statului de drept şi valorile europene”, a declarat preşedintele Traian Băsescu, la începutul declaraţiei sale de luni seara.

Reticenţa faţă de România ar fi demonstrată de faptul că aderarea României la spaţiul Schengen a fost amânată sine die datorită faptului că nu mai respectă criteriile politice ale UE, criterii pe care le îndeplinise încă dinainte de aderarea la Uniune.

Un alt considerent pentru care poziţia României este slăbită pe plan european îl reprezintă deciziile Parlamentului prin care nu a fost permisă urmărirea penală în cazul a trei foşti miniştri: Mircea Diaconu, Borbely Laszlo şi Victor Paul Dobre. „Oriunde în lumea civilizată, când un ministru sau parlamentar este suspectat de lucruri în neregulă, el demisionează. La noi, politicienii se solidarizează unii cu alţii. Asta demonstrează că nu suntem stat de drept, iar acest lucru va fi constatat în raportul MCV”, susţine preşedintele.

El a invitat majoritatea parlamentară să reflecteze care este responsabilitatea care-i revine în generarea acestei situaţii. „Sunt om care are percepţia corectă a modului în care se analizează lucrurile la Bruxelles. Va fi un raport dezastruos. Nici măcar nu s-a negociat desemnarea unui nou Avocat al Poporului, aşa cum ne angajasem. Sunt elemente care ne trimit cu mulţi ani înapoi şi toată această depreciere este generată în ultimele 6 luni, iar actuala majoritate trebuie să se întrebe dacă nu are o responsabilitate”, a afirmat Traian Băsescu.

Alte articole

Traian Băsescu exultă înainte de exit-poll-urile oficiale: „Ghinion!!!!”

Alegeri România 2024. Traian Băsescu a mers la vot alături de soţia sa. Ce transmite românilor: „Îi rog să vină la vot, nimic altceva azi”

Acesta a avertizat că fraudele constatate la referendum vor face ca OSCE să trimită observatori la scrutinul din 9 decembrie, situaţia unică în cazul unei ţări membre a Uniunii Europene. „România este suspectată că nu poate organiza alegeri libere ca urmare a fraudelor de la referendum. Vom avea ruşinea de a suporta observatori OSCE ca stat membru UE”, a avertizat şeful statului.

Iată principalele declaraţii ale preşedintelui: -Este prima declaraţie de presă pe care o fac după referendum şi care este legată de probleme interne cu reflexie în exterior şi în modul în care România este evaluată. Vreau să fac foarte clar pentru toţi că nu este treaba mea bătălia politică. Vrea să ştiţi că ce am de spus este în virtutea articolului 80, alineatul 2 din Constituţie care-l obligă pe preşedinte să vegheze la buna funcţionare a instituţiilor statului. Mă simt responsabil pentru România şi pentru români şi am dreptul de a vorbi şi de a spune adevărul.

-Din punct de vedere politic, România este într-o situaţie dificilă din cauza modului în care este evaluată în UE şi NATO. Urmare a evenimentelor din iulie-august, România este pusă sub semnul întrebării ca stat de drept: reducerea atribuţiilor CCR prin OUG, demiterea fără motiv a Avocatului Poporului, suspendarea preşedintelui, încercarea de a falsifica votul românilor prin introducerea în urne de voturi false şi încercarea de modificare a listelor electorale. Toate acestea au făcut ca România să fie suspectată că nu mai menţine valorile statului de drept şi valorile europene.

-Nu mă îngrijorează pierderile pentru cei 471 de parlamentari. Pierderea neintrării în spaţiul Schengen îi vizează direct pe români şi vizează economia românească ce este menţinută în sistemul de controale vamale. Decizia fusese anterior stabilită pentru luna septembrie. În concluziile Consiliul European din primăvara anului 2012 se stabilise decizia de intrare în septembrie. Evenimentele din vară au dus la amnarea pe termen nelimitat a acestei decizii.

-Decizia Comisiei Europene de a avea un nou raport cu privire la MCV în decembrie era una care să ne ajute, să se constate eventual că a fost o rătăcire a politicienilor în vară. A câştigat vreun român vreun leu din revocarea Avocatului Poporului sau reducerea atribuţiilor CCR? Toate astea au fost făcute pentru politicieni pentru a ajunge la controlul justiţiei. Reacţia politicienilor nu este decât una de dispreţ faţă de interesele românilor. La Senat a existat o decizie definitivă a ICCJ prin care s-a constatat incompatiblitatea unui senator. Prin vot, decizia judecătorească a fost înfrântă. Asta demonstrează că România nu este stat de drept. La Cameră nu s-a permis începerea urmărirea penală împotriva a doi foşti miniştri. Este în interesul politicienilor şi atât.

-Politicienii nu vor convinge pe nimeni că România este stat de drept câtă vreme justiţia este înfrântă prin vot, iar consecinţele se răsfrâng asupra românilor. ANI a constatat săptămâna trecută incompatibilitatea a 4 demnitari. Nu au existat decât reacţii de solidarizare cu cei 4 oameni incompatibili. Acest lucru este încă unul care nu este în favoarea românilor, ci doar în favoarea politicienilor.

-Oriunde în lumea civilizată, când un ministru sau parlamentar este suspectat de lucruri în neregulă, el demisionează. La noi, politicienii se solidarizează unii cu alţii. Asta demonstrează că nu suntem stat de drept, iar acest lucru va fi constatat în raportul MCV.

-Sunt om care are percepţia corectă a modului în care se analizează lucrurile la Bruxelles. Va fi un raport dezastruos. Nici măcar nu s-a negociat desemnarea unui nou Avocat al Poporului, aşa cum ne angajasem. Sunt elemente care ne trimit cu mulţi ani înapoi şi toată această depreciere este generată în ultimele 6 luni, iar actuala majoritate trebuie să se întrebe dacă nu are o responsabilitate.

-Am rugat şi Senatul să reanalizeze cazul senatorului incompatibili. L-am rugat şi premierul Ponta să analizeze situaţia celor 4 miniştri. Ei au dreptul să atace în justiţie decizia ANI, dar trebuie să ne gândim şi cum arată un Guvern. Important este că România trebuie să analizeze cum trebuie să fie statul de drept. Ştiu că aceste lucruri nu au rezonanţă în opinia publică şi nici în presă, dar această este ultima tribună prin care să mai cer acestui Parlament pentru a discuta aceste probleme care ţin de el.

-Aici nu discutăm de răutate, nu discutăm de poliţe, ci de funcţionarea statului de drept. Pentru oamenii cinstiţi, prezenţa în faţa procurorului este şansa de dezvinovăţire.

-Nu putem spune „Domnul preşedinte, taci că deranjezi!” Nu se poate, nu aşa funcţionează statul.

-Faptul că de 5 luni toate instituţiile statului sunt supuse unor atacuri continue: ANI, CCR, ICCJ, strucuturile de securitate naţională. Toate sunt sub tirul, paradoxal, al puterii. Cei care cred că aşa îşi vor subordona instituţiile statului, greşesc. Ct timp voi fi aici, nu şi le vor subordona. Ele vor funcţiona apolitic, nu vor fi infestate cu influenţa politică, dar atacurile venite din partea politicienilor nu fac decât să arate că avem o clasă politică ce nu înţelege funcţionarea statului de drept.

-Ultimul an când instituţiile au funcţionat cu ordine din sediile de partid a fost 2004.

-Nu voi renunţa acum să spun de dragul liniştii pe care mi-o daţi, de dragul fotoliului la Cotroceoni, veniţi să negociem instiuţiile astea. Au fost membri ai acestor instituţii luaţi la tocat la bucată exact pentru intimidarea lor. Pe de o parte politicienii, pe de o parte patronii de trusturi media cu dosare penale.

-În ce mă priveşte, daţi-i înainte. Am văzut că pe un raport Active Watch că sunt cel mai mediatizat negativ politician. Probabil alţii doresc să mă implice în campania electorală.

-Şansa foştilor miniştri de a merge în faţa unui procuror este şansa probei nevinovăţiei. Aş mai face o remarcă: România este suspectată că nu poate organiza alegeri libere ca urmare a fraudelor de la referendum. Vom avea ruşinea de suporta observatori OSCE ca stat membru UE. Fraudele de la referendum vor trebuie investigate până la capăt pentru că votul este fundamentul democraţiei.

-Dacă avem o medie de 500 de voturi la fiecare 3 secţii de votare, lucrurile nu sunt în neregulă. Media ar fi de 12%. Păi un partid intră în Parlament cu 5%. Nivelul fraudei este uriaş. Pentru mine personal, investigaţiile nu mai au valoare, dar pentru democraţia din România este fundamental ca toate suspiciunile de fraudă să fie clarificate. Dacă şi la vot furăm, putem spune că nu mai avem nicio speranţă.

-Arătăm rău din punct al statului de drept şi este păcat pentru că arătăm bine din punct de vedere economic. Una din marile probleme pentru care avem fondurile europene blocate sunt conflictele de interese. Avem premisele să ne fie bine, cu o singură condiţie: să ne funcţioneze instituţiile, să ne facem treaba, să punem capăt conflictului de interese. Cum vi se pare că atunci când pe toate programele suspendate conflictele de interese sunt un pericol pentru banii europeni, noi avem 4 miniştri suspectaţi de conflicte de interese.

-Sper să nu fie nevoie să am şi alte ieşiri publice, dar nu voi ezita să le am, dacă va fi cazul.

-Am transmis azi o scrisoare la Senat, o a doua la Cameră şi una premierului pe tema celor 4 miniştri suspectaţi. Nu am primit răspuns, dar vizam şi o eventuală remaniere.

-Nu-mi sunt necunoscute mecanismele Parlamentului. Cu acordul şefilor de grupuri, orice dosar poate fi deschis, inclusiv legi votate şi netrimise la promulgare. Eu am trimis scrisorile în baza articolului 80, alineatul 2 şi poate deasupra acestui articol, este interesul naţional. Este interesul naţional ca în decembrie să avem un raport UE care să sublinieze că România este stat de drept.

(Blejnar?) A cunoaşte un om înseamnă să-l ştii. Eu vorbesc la telefon cu toţi demnitarii. Asta nu înseamnă că-l cunosc. L-am chemat la CSAT. Habar nu am avut cine era şeful ANAF, că erau mai mulţi demnitari în rândurile 2 şi 3.

-(premier USL?) Voi desemna un premier care să servească interesul naţional. Povestea pe care o vehiculează orice politician, că îl suspendăm pe Băsescu, vă rog să mă credeţi că nu mă impresionează. Nu sunt un om căruia să îi fie frică de ceva. În orice caz, nu de politicieni.

Preşedintele Traian Băsescu a solicitat, într-o scrisoare trimisă conducerii Camerei Deputaţilor, rediscutarea cazurilor Borbely şi Dobre, în şedinţa în care se va lua lua în discuţie cazul deputatului PDL, Alin Trăşculescu.

În scrisoarea trimisă preşedintelui Camerei Deputaţilor, Traian Băsescu solicită Camerei, având în vedere faptul că în momentul de faţă la Cameră este posibil să fie luat în discuţie solicitarea de ridicare a imunităţii parlamentare a lui Alin Trăşculescu, să găsească căile legale pentru a relua dezbaterea cu privire la cazurile foştilor miniştri Laszlo Borbely şi Victor Paul Dobre.

„Având în vedere faptul că în momentul de faţă la Camera Deputaţilor este posibil să luaţi în discuţie solicitarea de ridicare a imunităţii parlamentare a domnului deputat Alin Trăşculescu vă rog să găsiţi, cu respectarea legislaţiei şi a procedurilor parlamentare, căile legale pentru a relua dezbaterea cu privire la cele două solicitări ale Parchetului general de pe lângă ICCJ privind încuviinţarea începerii urmăririi penale faţă de domnii deputaţi (foşti miniştri) Laszlo Borbely şi Victor Paul Dobre, pentru a permite autorităţii judecătoreşti să-şi desfăşoare activitatea în absenţa oricăror influenţe sau obstrucţii”, se menţionează în scrisoarea lui Băsescu.

Preşedintele a mai arătat că în calitate de preşedinte al României şi în virtutea atribuţiei constituţionale de a veghea la buna funcţionare a autorităţilor publice semnalează că în perspectiva noului raport de ţară (MCV) „orice încercare de blocare a activităţii autorităţii judecătoreşti va conduce la neîndeplinirea de către România a condiţionalităţilor asumate în cazul MCV cu consecinţe grave în planul reformei justiţiei şi luptei împotriva corupţiei”.

Deputaţii din Comisia Juridică au respins însă solicitarea preşedintelui Traian Băsescu. Decizia a fost luată cu opt voturi împotriva cererii, un vot „pentru” şi o abţinere.