Ce înseamnă Modelul „Portocală” aflăm din referatul SIIJ întocmit în cazul procurorului Mircea Negulescu: „Abordarea profund ilicită și folosirea funcției judiciare în scopuri vădit contrare celor previzate de Legea 304/2004, precum și a celor prevăzute de Codul de procedură penală, acțiuni la care a recurs inculpatul Negulescu Mircea, au translatat activitatea judiciară și importanța acesteia în sfera infracțională, astfel încât toate pârghiile procedural penale care ar fi trebuit utilizate în conformitate cu principiul legalității au fost folosite în scopuri oculte, profund injuste, de natură se creeze imaginea că persoane nevinovate sunt vinovate de comiterea unor fapte de natură penală„.
Potrivit surselor care au dorit să-și păstreze anonimatul, procurorul DNA Radu Mihăiță Cazacu a construit o relație extrem de strânsă cu persoane implicate în dosarele pe care le instrumentează. Venit la DNA în anul 2012 de la Parchetul Curții de Apel București, Radu Mihăiță Cazacu a plecat în 2015 printr-o cerere de transfer, iar după un scurt periplu la Parchetul Militar s-a întors în DNA ca procuror la Secția Militară Specială.
Cea mai strânsă relație a dezvoltat-o cu unul din martorii unui dosar penal (284/2013) pe care l-a instrumentat, numitul Ștefan Petrescu fiind păstrat ca martor, deși toate celelalte persoane deveneau suspecți. Un martor extrem de important, întrucât pe declarațiile sale se construia eșafodajul de tip Portocală în dosarul penal mai sus menționat. Dosarul a fost clasat, după plecarea procurorului Cazacu din DNA în anul 2015, fiind constatată inexistența faptelor incriminate inițial.
Relația de prietenie între cei doi s-a concretizat prin asistența juridică lui Ștefan Petrescu oferită de concubina procurorului DNA, prezența procurorului Radu Cazacu în sala de judecată atunci când Ștefan Petrescu avea termen de judecată într-un dosar comercial, întâlniri și intervenții la Giurgiu, la organele de urmărire pentru tergiversarea cercetărilor.
„Conținutul informațiilor publicate în spațiul public de către jurnalistul Mihai Popescu este ofensator, tendențios, acreditându-se ideea că aș fi efectuat ancheta penală în mod abuziv într-un dosar penal (nr. 284/P/2013) prin intimidarea martorilor, făcând o analogie cu posibile abuzuri săvârșite de către procurorul Mircea Negulescu, aș fi dezvoltat o relație de prietenie cu persoane implicate în acest dosar penal, aș fi intervenit la judecători, procurori și organe de poliție pentru favorizarea persoanelor respective în sensul tergiversării cercetărilor, lucru care este total neadevărat.
Apreciez că prin informațiile neadevărate publicate în mediul online fără a avea vreun suport în realitatea obiectivă îmi este prejudiciat în mod continuu dreptul la viața privată, având incidență asupra probității mele profesionale, dar și imaginii sistemului judiciar în ansamblul său
Având în vedere că, informațiile distribuite publicului prin intermediul publicației dvs., despre care nu ați solicitat niciun punct de vedere înainte de publicare, sunt total nereale și exced în mod evident doza de exagerare și de provocare acceptabilă presei prin standardele libertății de exprimare, vă transmit solicitarea de publicare a prezentului drept la replică.
De asemenea, vă transmit că îmi rezerv dreptul de a utiliza toate mijloacele legale în vederea reparării prejudiciilor cauzate prin publicarea de informații neadevărate și calomnioase despre persoana mea și despre membrii familiei mele.
Fac precizarea că prin Hotărârea nr. 1028 din data de 10 noiembrie 2020 a Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori a hotărât admiterea cererii de apărare a reputației profesionale, constatând faptul că prin modalitatea în care a fost publicat articolul de presă respectiv pe platforma online www.romaniatv.net, mi-au fost imputate fapte grave care nu au niciun corespondent în realitate, fără a avea la bază minime verificări. Totodată, limbajul folosit nu poate fi asimilat noțiunii de pamflet și nici circumscris unor judecăți de valoare, iar termenii și expresiile dure utilizate au condus la afectarea în mod grav a reputației profesionale”, se arată într-un drept la replică solicitat de catre Radu Cazacu printr-o adresă transmisă România TV si reprezinta pozitia domnului Cazacu fata de informațiile publice menționate in articol.