România va avea în exerciţiul 2021-2027 17 miliarde de euro pentru infrastructura de transport, faţă de 5,6 miliarde de euro în exerciţiul 2014-2020 pentru a accelera construcţia de autostrăzi şi căi ferate.
„Sunt propuse sume şi bugete însemnate pentru proiecte de infrastructură – infrastructura de transport. Bugetul pentru politica de coeziune este de 8,9 miliarde de euro, iar pentru ceea ce înseamnă planul de recuperare şi rezilienţă sunt propuse încă 8 miliarde de euro. Discutăm de un maxim istoric pentru proiecte de infrastructură, mai ales infrastructură de transport de 17 miliarde de euro, în condiţiile în care până acum România a avut alocate pentru infrastructura de transport, pentru actuala perioadă de programare 5,6 miliarde de euro. Nu e suficient să avem doar bugetul creionat şi proiectele în forma care să permită finanţare din fonduri, dar trebuie să căutăm mecanismele de implementare cât mai flexibile pentru a fi implementate”, a declarat Marcel Boloş, ministrul fondurilor europene, potrivit sursei citate.
Pentru a implementa noile proiecte şi pentru a asigura finanţare europeană pentru infrastructură, ministrul spune că în noul exerciţiu s-au demarat discuţiile cu Comisia Europeană încă de la început şi deja a început pregătirea proiectelor ce urmează a fi finanţate cu bani de la Uniunea Europeană.
„Negocierea cu Comisia este în stadiu avansat şi suntem pe picior de egalitate cu Polonia din perspectiva stadiului negocierilor şi nu vom avea timpi de întârziere în accesarea banilor. În al doilea rând, guvernul în Ordonanţa 88 din 2020 a alocat fonduri pentru pregătirea proeictelor care urmează a fi finanţate în perioada următoare. Pentru autorităţile locale sunt 100 de milioane de euro alocaţi pentru a pregăti proiectele, iar pentru proiectele mari de infrastructură sunt alocate fondurile necesare astfel încât să putem pregăti proiectele mari încă de dinaintea perioadei de programare”, a spus Marcel Boloş.
În al treilea rând, ministrul a subliniat că de această dată se pune accent pe descentralizare, în sensul în care autorităţile locale să aibă mai multă libertate, iar proiecte precum centuri ocolitoare să fie gestionate local şi nu de CNAIR.
„Nu la nivel de minister se pot rezolva problemele beneficiarilor, ci coborând aproape de regiuni, de decizia cea mai aproape de beneficiar, prin mecansimele de implementare şi descentralizare. Marii beneficiari sunt compania de autostrăzi, cea de căi ferate, transport naval şi aerian. CNAIR nu trebuie să se implice în variantele ocolitoare ale municipiilor. Trebuie să rămână concentrată pe autostrăzi şi drumuri expres. Inclusiv în Ordonanţa 101 din 2020 vom vedea elemente ce privesc descentralizarea – conţine un set de măsuri pentru infrastructura rutieră pentru autorităţi locale şi sunt transferate pentru implementare – de la variante ocolitoare la drumuri de legătură cu reţeaua TEN-T este de interesul autorităţilor locale”, a explicat Marcel Boloş.
Citeşte şi: Fraţii Micula pregătesc prima investiţie imobiliară majoră în Bucureşti