Program de muncă redus pentru angajaţi. Statul suportă o parte din salariu. Măsurile şi pentru telemuncă şi zilieri DOCUMENT

Guvernul are pe ordinea de zi a şedinţei de vineri, care începe la ora 16.00, un proiect de ordonanţă de urgenţă care prevede, ca în perioada stării de alertă, angajaţii direcţiilor de sănătate publică şi DSP Bucureşti care execută, conduc sau coordonează misiuni şi sarcini de serviciu pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 să beneficieze de sporuri. Astfel, directorii executivi şi directorii executiv adjuncţi primesc un spor la salariu de bază de 40%, în timp ce funcţionarii publici încadraţi în serviciul de control în sănătate publică vor avea un spor de 30%. Un alt proiect de OUG se referă la măsuri pentru zilieri, cei care lucrează sezonier şi angajatorii care au salariaţia care lucrează în regim de telemuncă.

Măsurile urmează fie adoptate prin proiectul de ordonanţă de urgenţă privind instituirea unor măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă.

Ministrul Muncii, după ce anunţa 875.000 de contracte de muncă închise: Avem cu 640 de angajaţi mai puţin decât în ianuarie

„Proiectul de act normativ reglementează o măsură de sprijin pentru revenirea în activitate, sub forma unei scheme de finanţare temporară a angajaţilor care vor avea program redus de muncă. Având în vedere apariţia unor situaţii cu caracter imprevizibil şi excepţionale care determină stabilirea de reguli specifice pentru anumite domenii de activitate privind asigurarea continuităţii activităţii în condiţii de securitate şi sănătate în muncă, astfel încât activitatea să fie menţinută la un flux continuu şi operată sub anumiţi parametri de eficienţă economică, prin prezentul act normativ se stabileşte posibilitatea acordată angajatorului de reducere a timpului de muncă al salariaţilor, cu cel mult 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă, cu repartizarea corespunzătoare a programului de lucru şi reducerea corespunzătoare a salariului. Pe durata reducerii timpului de muncă, salariaţii beneficiază de o indemnizaţie de 75% din diferenţa dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă şi salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă”, se arată în nota de fundamentare a proiectului, dezbătut în şedinţa de Gguvern de săptămâna trecută.

Alte articole

Ministrul Muncii va demisiona. Ce se întâmplă cu majorarea pensiilor în 2025? Indexarea şi Mica Recalculare, în pericol

Ministrul Muncii, anunţ pentru toţi românii de Ziua Naţională: „Doamne ajută să fie cu folos!”

Tot acolo se precizează că pe perioada reducerii temporare a activităţii cauzată de existenţa stării de urgenţă/alertă/asediu, salariatul beneficiază de toate celelalte drepturi aferente timpului normal de muncă prevăzut în contractul individual de muncă anterior reducerii unilaterale a timpului de muncă corespunzător timpului de muncă efectiv lucrat.

„În reglementarea cuprinsă în proiectul de act normativ, această măsură se propune a fi aplicată ori de către ori se instituie stare de urgenţă/alertă/asediu, în condiţiile legii”, conform notei de fundamentare.

Se are în vedere şi sprijinirea altor categorii de persoane care realizează venituri în regim independent

În document se menţionează că prin proiectul de OUG se are în vedere şi sprijinirea altor categorii de persoane care realizează venituri în regim independent, respectiv „alţi profesionişti, astfel cum sunt reglementaţi de articolul 3 alineat (2) din Legea 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, a căror activitate este redusă ca urmare a instituirii stării de urgenţă/alertă/asediu”.

„Pentru aceştia, prin proiectul de act normativ se propune ca pe perioada stării de urgenţă/alertă/asediu să se acorde o indemnizaţie lunară de 41,5% din câştigul salarial mediu brut, de la bugetul de stat, prin Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, pe baza cererii şi a declaraţiei pe propria răspundere”, se spune în nota de fundamentare.

Totodată, se instituie măsuri de stimulare a ocupării, acordate pentru o perioadă de trei luni de la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă, care vizează, în principal, domeniile afectate de întreruperea sau restrângerea activităţii ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2. Măsurile au în vedere zilierii şi persoanele care lucrează în baza unui contract de muncă pe perioadă determinată pentru activităţi sezoniere.

Astfel, pentru zilieri se propune acordarea unei sume de „35% din remuneraţia cuvenită/ zi de muncă”, iar pentru sezonieri, acordarea unei indemnizaţii, reprezentând „41,5% din salariu, dar nu mai mult de 41,5% din câştigul salarial mediu brut pe economie, aferent perioadei lucrate”.

Totodată, prin proiectul de OUG, în vederea impulsionării angajatorilor de a utiliza telemunca, se propune „acordarea o singură dată a unei sume de 2.500 lei pentru angajaţii care au lucrat în regim de telemuncă în perioada stării de urgenţă sau de alertă pentru cel puţin 15 zile, pentru achiziţionarea de pachete de bunuri şi servicii tehnologice necesare desfăşurării activităţii în regim de telemuncă”.

Măsuri pentru zilieri şi cei care muncesc sezonier

OUG include bani şi pentru angajatorii care au salariaţi în regim de telemuncă

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a precizat la finalul şedinţei de guvern de săptămâna trecută că impactul bugetar pentru toate măsurile din pachet este estimat la 2,5 miliarde de lei.

„Estimăm un impact bugetar pentru toate aceste măsuri de 2,5 miliarde de lei şi estimarea noastră, urmând să fim constant atenţi la ceea ce se va întâmpla în piaţă, este că un număr de aproximativ 700.000 de persoane şi profesionişti ar putea beneficia de această nouă măsură. Suntem receptivi la toate semnalele pe care le-am primit. Această măsură privind munca flexibilă – ca şi toate celelalte – a fost gândită împreună cu partenerii sociali, a fost o măsură care ţine cont de toate evoluţiile care au loc pe piaţa muncii şi de toate semnalele pe care le avem de la angajatori”, a afirmat ministrul.

Pe agenda şedinţei de guvern mai figurează un proiect de ordonanţă de urgenţă privind „reglementarea unor măsuri” referitoare la acordarea de sporuri pentru comitetul director şi altor categorii de angajaţi ai DSP-urilor.

În nota de fundamentare se arată că: prin proiectul de act normativ „se creează cadrul legal astfel încât până la data încetării stării de alertă, instituită în condiţiile legii, comitetul director beneficiază de un spor pentru condiţii epidemiologice deosebite de 40% la salariul de bază, iar funcţionarii publici care desfăşoară activităţi în domeniul controlului în sănătatea publică, din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, beneficiază de un spor de 30% la salariul de bază, cu scopul ajustării diferenţelor salariale dintre categoriile de personal din cadrul direcţiilor de sănătate publică implicate în aplicarea măsurilor impuse pe perioada stării alertă, în vederea atragerii de personal calificat pe de o parte, cât şi menţinerii celui existent pe de altă parte, în condiţiile în care numărul angajaţilor din aceste instituţii este unul redus”.

În cadrul aceleiaşi şedinţe urmează să fie adoptat şi un proiect de hotărâre privind refacerea Sălii Polivalente din Tulcea.

Pe ordinea de zi a şedinţei au fost incluse şi o serie de proiecte de hotărâre privind eliberări/numiri de prefecţi şi/sau subprefecţi.