„Se impune igiena riguroasă a mâinilor dar multe școli au toaletele în curte sau nu au dezinfectanți”, spune social-democratul, care subliniază și faptul că multe familii care au dificultăți să le asigure copiilor hrana necesară nu-și vor putea permite să le cumpere acestora măștile zilnice, dacă acestea vor deveni obligatorii.
Europarlamentarul critică și responsabilitatea plasată exclusiv la nivelul autorităților locale: „toată responsabilitatea este aruncată pe plan local”, în condițiile în care „ministerele (…) stabilesc doar principii”. Negrescu arată că multe dintre măsurile lansate în dezbatere nu se pot aplica în realitate, oferind mai multe exemple – „supravegherea copiilor în pauze, organizarea de jocuri sportive exclusiv în aer liber cu o distanță minimă de 1,5 m sau interzicerea jocurilor”, precum și „dezinfectarea catalogului sau spălatul cu jeturi de apă zilnic dimineața”, în condițiile în care personalul auxiliar nu a fost instruit pentru a îndeplini astfel de operațiuni.
Deși necesare pentru prevenirea transmiterii virusului în școli, anumite prevederi sunt imposibil de implementat ținând cont de dotările efective ale școlilor românești – Negrescu semnalează, de exemplu, imposibilitatea menținerii distanței de un metru sau a instalării separatoarelor între elevi, când multe școli încă au bănci pentru două persoane.
„Avem nevoie de un ghid, dar trebuie să încetăm să ne mințim singuri”, susține Victor Negrescu, fost ministru și actual membru al Comisiei de Educație din Parlamentul European.
Analizând și pregătirea sistemului de învățământ românesc în ce privește digitalizarea, europarlamentarul crede că autoritățile din România sunt „total depășite”, subliniind că jumătate dintre copiii români nu au acces la educație modernă.