REZULTAT MOŢIUNE DE CENZURĂ. PSD pierde un vot, deputatul Adrian Tudor a intrat în carantină

Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului dezbate şi votează luni, de la ora 14.00, moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Orban, iniţiată de 205 senatori şi deputaţi. În afară de PSD, Pro România şi ALDE au anunţat că votează ”pentru”, iar USR şi PNL nu participă la vot. UDMR a precizat că decide până la ora şedinţei cum se va poziţiona, iar PSD se bazează pe voturile tuturor parlamentarilor proprii. Social-democraţii care nu se vor prezenta sau vor vota altfel decât a decis partidul nu vor mai face parte din echipa PSD, a anunţat prim-videpreşedintele formaţiunii, Sorin Grindeanu.

MOŢIUNE DE CENZURĂ. Răstoarnă liberalii calculele PSD? Care sunt „şansele” ca Guvernul Orban să pice sau să rămână

Guvernul a sesizat la CCR un conflict juridic de natură constituţională între Executiv şi Parlament din cauza depunerii moţiunii de cenzură în perioada vacanţei parlamentare. Părţile implicate în conflict trebuie să transmită până la 1 septembrie punctele de vedere, urmând ca CCR să stabilească o zi pentru şedinţa în care vor fi susţinute opiniile.

PSD aşteaptă prezenţa tuturor parlamentarilor săi şi se aşteaptă ca toţi să voteze moţiunea. 

Alte articole

Marcel Ciolacu: „Tot aud atacuri: dom-le, e pentru prima oară când PSD-ul nu are candidat. Nu este aşa! PSD-ul are candidat: Crin Antonescu”

Ministrul de Finanţe, de acord cu austeritatea lui Marcel Ciolacu. Tanczos Barna: „Să ne axăm pe investiții, nu pe consum, nu pe salarii și funcționare”. De când se pun noi taxe şi impozite

”Cine nu se prezintă sau votează invers, dacă nu există o cauză obiectivă, înseamnă că nu mai face parte din echipa PSD”, a anunţat, duminică, într-o conferinţă de presă, prim-vicepreşedintele PSD, Sorin Grindeanu. 

Pro România a anunţat că va vota pentru demiterea Guvernului, iar UDMR a precizat că va decide până la ora şedinţei cum se va poziţiona.

Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a afirmat că reprezentanţii formaţiunii vor vota moţiunea de cenzură „cu două mâini”, susţinând că acest guvern trebuie să plece, „pentru că oricum nu se ocupă de criza medicală şi mai ales de cea economică”.

„Nu ştim dacă moţiunea va trece, pentru că în aceste ultime zile PNL a pus la bătaie toate resursele materiale ale guvernării pentru a cumpăra parlamentari în scopul rămânerii la putere”, a spus însă Tăriceanu, menţionând că de la ALDE vor fi opt voturi, toate în favoarea moţiunii de cenzură.

Preşedintele PNL, premierul Ludovic Orban, a precizat că moţiunea, pe care a numit-o „poţiune de cianură”, nu va fi votată de către parlamentarii PNL, care nu vor intra în sala de plen la momentul votului.

La rândul său, liderul USR, Dan Barna, a anunţat că parlamentarii formaţiunii nu vor participa la votul pentru moţiunea de cenzură, întrucât ”România nu are nevoie de circul PSD”. 

Liderul grupului minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian, a declarat că atitudinea grupului nu va fi una compactă.

Guvernul condus de Ludovic Orban, care avea în componenţă aproape aceiaşi miniştri, a mai fost demis prin moţiune de cenzură în 5 februarie.

După consultări cu partidele parlamentare, preşedintele Klaus Iohannis a decis ca tot PNL să formeze Guvernul, fiind desemnat Florin Cîţu pentru formarea noului Executiv. În ziua în care trebuia acordat votul de învestitură, Cîţu a renunţat la calitatea de premier desemnat şi a fost din nou desemnat Ludovic Orban.

Guvernul Orban 3 a fost învestit de Parlament, în 14 martie, la începutul pandemiei de coronavirus.

Dacă moţiunea de cenzură este adoptată, actualul Cabinet va funcţiona ca unul interimar, cu prerogative limitate.

”Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”, precizează Constituţia.

Conform legii fundamentale, după căderea Guvernului, preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

Candidatul pentru funcţia de prim-ministru cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.