Klaus Iohannis şi Ludovic Orban, mesaje de Ziua Limbii Române

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis luni un mesaj cu prilejul Zilei Limbii Române.

Vă prezentăm în continuare textul mesajului: „Limba ne definește identitatea și cultura, ne modelează și ne inspiră. Astăzi, 31 august, de Ziua Limbii Române, vreau să le mulțumesc tuturor celor care, indiferent unde se află, vorbesc și simt românește.

Un mesaj special se îndreaptă către cei care vorbesc și păstrează graiul românesc în afara granițelor. Sunt convins că nu este ușor să-și păstreze identitatea, limba și credința. Vreau să remarc totodată eforturile făcute de profesorii de limba română din afara țării care transmit noilor generații rădăcinile moștenite din trecut și îi ajută să se definească cultural și spiritual. Misiunea acestora este adesea grea, realizată în condiții dificile, și de aceea profesorii merită, pe lângă respectul și aprecierea noastre, și măsuri concrete care să îi susțină.

Școala nu transmite doar cunoștințe, ci formează caractere. Încurajarea lecturii, dezvoltarea caligrafiei, scrierea și rostirea corectă a cuvintelor ne dezvoltă ca oameni, ca societate și ca națiune. Limba este comoara noastră și este datoria fiecăruia dintre noi să o protejăm.

La mulți ani Limbii Române și vorbitorilor ei, astăzi și în fiecare zi!”

 Cu prilejul celebrării Zilei Limbii Române, Palatul Cotroceni va fi iluminat luni, 31 august a.c., începând cu ora 20:00, în culorile drapelului național

Mesajul premierului Ludovic Orban cu ocazia Zilei Limbii Române 

„Sărbătorim astăzi Ziua Limbii Române, alături de toți cei care vorbesc sau iubesc această limbă, frați și prieteni ai noștri.

Este important să realizăm, măcar preț de o zi în fiecare an, că existența unui popor înseamnă, în primul rând, a vorbi aceeași limbă, în afara căreia nu ar fi fost posibile toate celelalte elemente de identitate: cultură, tradiții, credințe, valori comune. Însăși supraviețuirea noastră în istorie, într-o poziție geografică aflată la confluența unor puteri externe de neignorat, s-a datorat, într-o măsură esențială, unității de limbă, la care au contribuit de la păstori în transhumanță, poeți și povestitori anonimi, călători, negustori, preoți, până la mari cărturari și artiști ai ultimelor secole.

Mă bucur că și anul acesta, în pofida crizei sanitare, au fost organizate evenimente diverse, manifestări artistice sau de evocare a parcursului limbii române, concursuri, au fost transpuse în realitate proiecte de popularizare a limbii și culturii române. Felicit instituțiile inițiatoare și pe participanți! Pentru că memoria, creația vie și interesul pentru acestea reprezintă garanția perenității limbii și identității naționale.

Un elogiu aparte merită scriitorii, traducătorii talentați și dascalii de orice materie care reușesc să-și transmită lecțiile ca pe o poveste, stimulând interesul pentru citit al tinerelor generații. O limbă bogată, care să exprime toate nuanțele simțirii și gândirii, nu poate fi însușită decât prin lectură, devenind la fel de însemnate pasiunea de a scrie și curiozitatea de a citi.

Aș sublinia și onoarea pe care o au lingviștii contemporani de a fi responsabili pentru destinul limbii române literare, un teritoriu puternic marcat de miracolele reușite de Școala Ardeleană, romantismul românesc și coeziunea intelectual-artistică extraordinară din secolul al XIX-lea, care a generat crearea normei unice în limba română.

În diaspora, pe lângă rolul instituțiilor, la fel de importantă este familia în încurajarea copiilor și tinerilor să știe românește. E un mod de a-i face să se simtă acasă nu doar în țara în care s-au născut sau au crescut, ci și în România, unde ajung poate regulat, poate sporadic, poate mai târziu, dar cu siguranță vor ajunge cândva. Și e o șansă oferită: de a se simți acasă în orice altă comunitate românească din lume.

Guvernul României, la nivel central și prin instituțiile de profil, este implicat în acțiunile menite să sprijine păstrarea conștiinței naționale, atât în țară, cât și în comunitățile de peste hotare. Un eveniment de seamă, anul acesta, este introducerea cursului de „Limbă, cultură și civilizație românească” în școli din Franța, al șaptelea stat european în care încep să fie predate astfel de cursuri, după Spania, Italia, Belgia, Portugalia, Irlanda și Marea Britanie. Proiectul, inițiat de instituții din România, s-a bucurat de sprijinul autorităților franceze. Îi felicit și le mulțumesc tuturor celor implicați!

În numele Guvernului României și al meu personal, îi salut cu prietenie pe toți cei care sărbătoresc astăzi limba română! Pentru că, deși suntem cetățeni ai întregii lumi, prin efectele globalizării, personalitatea românească distinctă este conturată de tot ceea ce a creat limba națională, de-a lungul istoriei, în spațiul și spiritul nostru. Și mai cred că orice alt cetățean al lumii, de oriunde, care a învățat română sau ne iubește cultura, țara, felul de a fi, poate fi considerat român.”

O serie de expoziţii, recitaluri de muzică şi poezie românească, cursuri de limba română vor fi prezentate luni pe paginile de Facebook ale reprezentanţelor Institutului Cultural Român.

Poetul Ioan Es. Pop, interpretat în suedeză de actriţa Adriana Savin, un recital online de poezie şi muzică cu actriţa Daniela Nane şi pianista Ioana Lupaşcu, eseul „Mi-e dor” de Ana Blandiana, lecturat în engleză de actriţa Anamaria Marinca, sunt câteva dintre momentele prin care ICR va marca Ziua Limbii Române.

TVRi şi TVR Moldova propun programe speciale, precum documentarul „SÂRMA(na) de pe Prut”, difuzat de la ora 10.00. Realizat în 2011, documentarul vorbeşte despre sârma ghimpată instalată într-o noapte pentru a despărţi românii de pe cele două maluri ale Prutului, care a avut acelaşi rol ca zidul Berlinului.

De la ora 17.00, pe TVR Moldova, şi de la ora 17.30, la TVR Internaţional, va fi difuzată o ediţie specială a emisiunii „Obiectiv comun”, realizată în studioul TVR de la Chişinău. „Limba vechilor cazanii” în actualitatea lingvistică şi cunoaşterea limbii române în contextul multinaţional sunt câteva dintre subiectele discutate în prima ediţie din noul sezon.

Documentarul „Duminica Limbii Române”, difuzat luni, de la ora 19.00 la TVR Moldova, redă soarta limbii române din Basarabia, de la 1812 – anexarea teritoriului dintre Prut şi Nistru de către Imperiul Ţarist, şi până la 1989, atunci când, pe 31 august, Sovietul Suprem al RSSM votează revenirea la grafia latină şi declară limba română – limbă oficială în RSSM.

Ziua Limbii Române va fi încheiată cu spectacolul „Eugen Doga: Chişinău-Bucureşti, Două inimi româneşti”, programat la ora 21.00, la TVR Internaţional, şi de la ora 22.10, la TVR Moldova. Concertul este susţinut de Orchestra Filarmonicii Naţionale din Chişinău „Serghei Lunchevici” condusă de Iosif Ion Prunner, iar solişti sunt sopranele Ana Cernicova, Cristina Scarlat, basul Valeriu Cojocaru şi baritonul Sergiu Pungă.

Academia Română organizează luni dezbaterea dedicată evoluţiei limbii române. Manifestarea va avea loc în parcul Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125, începând cu ora 11.00, şi va fi moderată de academicienii Bogdan C. Simionescu şi Răzvan Theodorescu, vicepreşedinţi ai Academiei Române.

Dezbaterea va fi deschisă de prezentările susţinute de prof. Gabriela Pană Dindelegan, membru corespondent al Academiei Române, Monica Cristina Anisie, Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Ion Hadârcă, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, şi Mirel Taloş, preşedinte interimar al Institutului Cultural Român. Prezentările vor pune accent pe evoluţia limbii române şi promovarea ei în comunităţile din afara graniţelor ţării.