AN ŞCOLAR 2020-2021. Ce soluţii a găsit Europa pentru deschiderea şcolilor, iar România NU VIDEO

AN ŞCOLAR 2020-2021. În timp ce în România, ministrul Anisie şi ministrul Tătaru ameţesc pe toată lumea, Europa a găsit soluţii pentru deschiderea anului şcolar: şcoli cu clase mai mici şi lecţii mai scurte. Dar mulţi părinţi şi profesori îşi fac griji că măsurile nu sunt suficiente sau au fost adoptate prea aproape de începutul orelor pentru a fi puse în aplicare în mod corespunzător, ceea ce îi determină pe unii părinţi să-şi ţină copiii acasă.

David Rodrigo, un specialist în IT în vârstă de 41 de ani, din oraşul Salamanca din vestul Spaniei, a declarat că nu îşi va trimite cei doi fii în vârstă de 7 şi 9 ani la şcoală, când se va redeschide luna viitoare, pentru că se teme că nu aceştia nu vor în siguranţă .

În timp ce copiii în general se confruntă cu simptome de virus mai puţin severe decât adulţii, aceştia pot infecta membrii mai în vârstă ai familiei care locuiesc în aceeaşi gospodărie, care sunt „foarte, foarte vulnerabili”, a spus Rodrigo, purtătorul de cuvânt al unui grup de părinţi care reprezintă aproximativ 60 de familii din zonă care împărtăşesc preocupările sale.

„Este o bombă cu ceas”, a spus el, adăugând că copiii vor respecta regulile de distanţare socială pentru „primele zece secunde”.

Alte articole

Vacanța de iarnă începe din acest weekend. Elevii se întorc la cursuri de anul viitor. Structura anului școlar 2024 – 2025

Ministrul Educaţiei propune schimbări importante în anul şcolar 2025-2026. Câţi elevi vor fi într-o clasă

Grupul său este unul dintre mai multe din Spania, care are una dintre cele mai rapide rate de creştere a virusului din Europa, care doreşte ca Guvernul să permită elevilor să participe la cursuri de la distanţă până când se va găsi un vaccin sau un tratament pentru Covid-19.

Însă guvernul spaniol insistă ca aceşti copii, care nu au văzut o sală de clasă din martie, de când învăţarea online înlocuieşte predarea personală din cauza pandemiei, trebuie să participe la cursuri atunci când şcolile se redeschid în septembrie.

Guvernul Spaniei a anunţat joi că toţi copiii cu vârsta peste 6 ani vor fi obligaţi să poarte măşti în permanenţă în timpul şcolii.

Italia, primul punct fiebinte al virusului din Europa, cere măşti pentru copiii cu vârsta peste 6 ani numai atunci când aceştia nu pot respecta distanţa socială, în timp ce Grecia a făcut acest lucru obligatoriu pentru toţi studenţii, arată EUDataNewsHub, preluat de AFP.

Importanţa utilizării măştilor în şcoală în timpul unei pandemii este „la fel de vitală ca şi utilizarea centurii de siguranţă într-o maşină sau necesitatea de a vă vaccina copiii”, a spus ministrul grec al educaţiei, Niki Kerameus.

Unele ţări au redus, de asemenea, dimensiunile claselor pentru a se asigura că copiii păstrează o distanţă sigură unul de celălalt.

În Grecia, care a evitat cea mai gravă pandemie de până acum, clasele nu pot avea mai mult de 17 studenţi, în timp ce Serbia şi Bosnia au stabilit limita de elevi la 15.

În Spania, regiunea Madrid a anunţat marţi că va angaja aproape 11.000 de profesori şi va înfiinţa săli de clasă improvizate în curtile şcolilor ca să reducă numărul de clase în şcolile primare la 20.

Dar Mercedes Sardina, reprezentanta profesorilor din sindicatul CCOO din Fuenlabrada, la periferia sudică a Madridului, a spus că se îndoieşte că acest lucru va fi posibil, asemănându-l cu încercarea de a organiza o nuntă în trei zile „când nu aţi făcut nimic. Nici nu ţi-ai cumpărat rochia. ”

„Profesorii sunt foarte speriaţi. Şi şi elevii şi părinţii ”, a adăugat ea.

Sindicatul studenţesc din Spania a convocat o grevă în 16, 17 şi 18 septembrie pentru a contesta lipsa de finanţare şi a respinge „improvizaţia” din începutul anului şcolar.

În timp ce Ana da Silva, profesor de limbă în vârstă de 42 de ani, din Fuenlabrada, a spus că nu este sigură că Madridul poate reduce numărul de clase, aşa cum a promis, a dorit să revină la şcoala personală.

„Trebuie să-mi văd elevii, să mă conectez cu ei. Le cunoaştem visele, bucuriile, frustrările ”, a spus ea.

Printre alte măsuri în vigoare se numără orele de început eşalonate, reguli care necesită spălarea frecventă a mâinilor şi lecţii mai scurte – cu doar douăzeci de minute în zonele urbane din Bosnia.

Italia a comandat 2,4 milioane de birouri individuale, dar se preconizează că livrarea acestora va dura până în octombrie, după ce orele au început deja.

Grecia va oferi tuturor copiilor din şcoala primară propriile propriul bidonaşe cu apă reutilizabile, astfel încât să poată evita utilizarea fântânilor de apă în care virusul poate persista.

Directorul medical al Marii Britanii, Chris Whitty, a căutat să calmeze nervozitatea, spunând BBC la începutul acestei luni că se pare că „există o transmisie mult mai mică de la copii la adulţi decât adulţi la adulţi”.

Însă Germania poate servi ca o poveste de avertizare. Oficialii au închis două şcoli din nordul ţării la începutul lunii august, după ce au fost depistate mai multe cazuri de Covid-19 la personal şi elevi la doar câteva zile după reluarea orelor.

În România, Monica Anisie, ministrul Educaţiei, a spus astăzi că abia pe 10 septembrie, cu doar câteva zile înainte de deschiderea anului şcolar, şcolile vor decide de scenariu urmează, a recunoscut că nu sunt tablete în şcoli dar spune că nu se simte responsabilă pentru asta, a pasat întregii societăţi responsabilitate deschiderii şcolilor, şi a anunţat că în privinţa copiilor de la grădiniţă- aceştia nu vor purta mască.

Ministrul Nelu Tătaru a spus acum câteva zile că, după începerea şcolii, va fi o creştere uşoară a numărului de cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19, dar nu la nivelul copiilor, ci a persoanelor cu risc. El a declarat că profesorii cu vârstă mai înaintată şi care prezintă comorbidităţi îşi pot ţine cursurile online.

Numai că, în general, aceştia nu sunt adaptaţi nici noilor tehnologii, nu au pregătită nici materia pentru aşa ceva, nu au nici deviceurile necesare şi nici nu au internet în toate şcolile.