România, afectată de schimbările climatice. Se anunţă cea mai caniculară toamnă din istorie

Toamna 2020 pare a fi cea mai călduroasă toamnă de până acum, iar în următorii 10 ani, numărul de zile caniculare din București s-ar putea dubla.

„Pe 1 septembrie am înregistrat la nivelul temperaturilor maxime cele mai ridicate valori de până în prezent – 39,3 grade Celsius la Zimnicea, 39,1 la Giurgiu.

Practic, valoarea de la Zimnicea reprezintă și un record, fiind cea mai ridicată valoare de până în prezent, de când se fac măsurători la nivelul acestei stații, de mai bine de o sută de ani.

Așadar, primele zile ale toamnei, trei zile la rând am înregistrat și la nivelul minimelor și la nivelul maximelor, la multe stații meteorologice – 14 grade pe ziua de 1 septembrie, 23 pe 2 septembrie,  la nivelul valorilor minime, recorduri care confirmă tendința fenomenului de încălzire globală, pentru că în acest an, de la o lună la alta, și de la un sezon la altul, am avut variații semnificative și au predominat lunile în are temperaturile medii au avut abateri termice pozitive, exceptând doar luna mai.

Alte articole

”Ploaie însângerată” în România înainte de Paște. Meteorologii ANM anunță ploi și vijelii în Săptămâna Mare

Vremea în următoarele patru săptămâni. Temperaturi uşor mai ridicate decât cele normale de Paște și 1 Mai

Din cele 8 luni, până în prezent, în fiecare lună, la nivelul țării noastre abaterile termice s-au situat între 0,5 până 3,9 grade Celsius, 3,9 fiind în luna martie 2020.

Acest lucru se întâmplă de la an la an, și înregistrăm nu numai în lunile de vară, chiar în luni de iarnă, abateri termice semnificative, mai mari de două grade, iată, martie – 3,9 grade, dar nu numai din punct de vedere termic.

Am avut un record în ceea ce privește evoluția regimului de precipitații de la o lună la alta. Lunile de iarnă ne-au adus valori mai coborâte decât în mod obișnuit, un aprilie cu doar 13,2 litri pe metru pătrat, cel mai secetos aprilie din istorie, doborând recordul anterior din 2007 când au au fost 14,2 litri pe metru pătrat, un iunie – a cincea lună cea mai ploioasă lună din istorie, dar iată că și în prezent discutăm de fenomenul de secetă pedologică, puternică și extremă în aproape toată țara, dar mai ales în partea de sud și sud-est a țării”, a spus Elena Mateescu, directorul Administrației Naționale de Meteorologie, potrivit digi24.

În 2020, Dobrogea înregistrează un record – cel mai secetos an din istoria regiunii.

Numărul zilelor caniculare, cu efecte asupra sănătății, s-ar putea dubla în doar 10 ani în București

Experţii avertizează că numărul zilelor cu caniculă sufocantă s-ar putea dubla în București, în numai 10 ani. Un scenariu sumbru prevede nu mai puțin de 50 de zile cu valuri de căldură, cu efect asupra sănătății, până în 2085.

„Valurile de căldură sunt un subiect intens discutat, pentru că sunt consecințe ale schimbărilor climatice simulări făcute de mai multe universități din Europa. Avem două scenarii climatice, un scenariu în care nu facem nimic pentru a reduce emisiile gazelor cu efect de seră, și un scenariu de medie, în care lucrurile ajung la un maxim până în 2040. Apoi, pentru că se iau măsuri, pentru că publicul conștientizează schimbările climatice, atunci e posibil să ajungem la o zonă de platou”, a spus la Digi24 Bogdan Antonescu, expert în fenomene meteo extreme.

„Anul acesta am avut 7 zile în scenariul de mediu și 8 zile în scenariul extrem. În cazul acesta, valurile de căldură sunt definite ținând cont de efectele asupra sănătății. În 2085, lucrurile sunt extreme. Vom avea 50 de zile cu valuri de căldură într-un scenariu și 20 în celălalt scenariu. Scenariul cu 50 de zile este cel mai rău lucru care se poate întâmpla și, din ce în ce mai mult, comunitatea recunoaște că acest scenariu nu este plauzibil, că nu vom ajunge acolo, pentru că lucrurile au început să se schimbe și nu vom avea în București 50 de zile cu valuri de căldură. Poate nu vom avea nici 20 de zile, dacă reușim să reducem emisiile de gaze cu efect de seră, dacă luăm măsuri.

Dar este plauzibil ca în următorii 50 de ani să avem peste 10-15 zile cu valuri de căldură pe timpul verii. Eu sunt optimist că nu vom ajunge la scenariul de medie, poate vom fi undeva mai jos. Sper că vom investi mai mult în energia verde, înn automobile electrice, să educăm publicul mai bine și atunci poate lucrurile nu vor fi așa de extreme”, a explicat Antonescu.

Elena Mateescu, directoarea ANM, a spus că Bucureștiul este o „insulă de căldură”, deoarece marile metropole în general resimt mai multă căldură, iar diferența de temperatură între centrul orașului și periferie este vizibilă.

„Trebuie să luăm în considerare măsuri de adaptare la schimbările climatice și acest lucru reprezintă ținta Acordului de la Paris pentru fiecare stat membru care a semnat acordul. În perioada următoare, mai multă energie verde va putea să minimalizeze efectul a ceea ce înseamnă scenariul emisiilor gazelor cu efect de seră”, a spus directorul ANM.

Citeşte şi PROGNOZA METEO. Un episod de toamnă, dar vreme frumoasă începând de sâmbătă