Ziua crucii 2020. Dacă tună în aceasta zi, va fi o toamnă lungă. Tradiţii pentru bunăstarea casei

Credincioşii sfinţesc la biserică ulcele noi pline cu miere şi lapte; de toarta căniţelor se leagă câte un fir de aţă roşie, iar fiecare cană este acoperită cu un colac. Toate aceste ofrande se dau de pomană săracilor, în memoria rudelor decedate.

În această zi nu se mănâncă usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.

CALENDAR ORTODOX SEPTEMBRIE 2020. Sărbători religioase în SEPTEMBRIE 2020.Tradiţii şi superstiţii de Indiction, Sântămărie, Ziua Crucii 

În tradiţia populară, frunzele şi florile de busuioc, menta, măghiranul şi cimbrul sunt plante magice şi se sfinţesc la biserică, iar în timpul slujbei se păstrează lângă cruce.

Florile de busuioc sfinţit, în această zi, alină durerile, chiar şi migrenele puternice sau durerile de dinţi. În mediul rural, cu crenguţe de busuioc aprinse se afumă bolnavii de friguri. Busuiocul se pune şi în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor pentru a le ocroti.

De Ziua Crucii se face un ritual pentru pomii care nu mai rodesc: gospodarii atârnă de ramurile acestora, cruci făcute din busuioc sfinţit la biserică şi curpeni (tulpini târâtoare de castraveţi şi de pepeni), sperând că rodul să se adune şi în aceşti pomii neroditori. De asemenea, la ţară începe culesul strugurilor şi se face mustul.

Prognozele meteorologice din vechime pentru Ziua Crucii sunt verificate în timp: când cocorii se pregătesc de plecare.

Dacă tună în aceasta zi, va fi o toamnă lungă. În schimb, dacă se adună un cârd de ciori gălăgioase, va cădea bruma. Înainte de Ziua Crucii nu este bine sa culegi calinele, pentru că, în acest caz, se spune că va fi o noapte geroasă.

Citeşte şi ÎNĂLŢAREA SFINTEI CRUCI: De ce nu se mănâncă usturoi de ZIUA CRUCII

Ziua Crucii vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei.

Monedele sfinţite azi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliţă (chiar dacă este şi de carton) aduc belşug şi spor în munca de fiecare zi.

În tradiţia populară, Ziua Înălţării Sfintei Cruci reprezintă momentul în care pământul se închide în preajma iernii, luând cu sine insectele şi şerpii.

Ziua Crucii este data ce vesteste sfârsitul verii si începutul toamnei. Principalele obiceiuri si practici de schimbare a anotimpului cãlduros (vara) cu unul rece (toamna) sunt concentrate în jurul echinoctiului de toamnã si se manifestã cu ocazia unor sãrbãtori religioase sau populare ce ating maximul la Ziua Crucii.

La 14 septembrie se celebreazã descoperirea, pe Muntele Golgota, de cãtre împãrãteasa Elena, a crucii pe care a fost rãstignit Iisus si înfãtisarea ei crestinilor, în Biserica Învierii din Ierusalim, în anul 355 d.H. Aflând Constantin împãratul despre crucea pe care primise Mântuitorul patimile si moartea, a trimis pe mama sa Elena la Ierusalim s-o aducã.

Semnificatia Crucii

Crucea este arma cea mai puternicã a Domnului Hristos si a omului. Prin cruce s-a blagoslovit pãmântul când dracul a dus pe Dumnezeu în cele patru pãrti ale noului pãmânt cu gând sã-l arunce în apa fãrã sfârsit. Prin cruce s-a sfintit cerul, care era al diavolului, luându-se din stãpânirea lui. Prin crucea ferestrei (cerceveaua) s-a sfintit casa, izgonindu-se diavolul din ea. Prin semnul crucii se sfinteste în fiecare zi omul. Crucea ajutã când necuratul si duhurile rele stau sã primejduiascã un crestin. Omul scapã numaidecât de-o spaimã dacã îsi aduce aminte în ce zi a sãptãmânii a fost, în anul acela, Ziua Crucii

Traditii si Obiceiuri de Ziua Crucii

De Ziua Crucii se posteste (e bine chiar sã se tinã post negru) si se fac praznice. Oamenii merg la bisericã si dau de pomanã ulcele noi, pline cu apã curatã, miere sau mied, împodobite cu fir rosu, acoperite cu un colãcel/covrig si o lumânare.

Se aduc la bisericã buchete de flori si frunze cu care se înconjoarã Sf. Cruce.

Nu se mãnâncã fructe care au ceva cu înfãtisare de cruce: usturoi, nuci, pepeni, prune.

La 14 septembrie se închide pãmântul. Calendarul popular consemneazã aceastã zi si sub alte denumiri cum ar fi Cârstovul Viilor sau Ziua Sarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscutã mai ales în zonele deluroase si sudice ale tinutului, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor, iar sub denumirea de Ziua Sarpelui este cunoscutã pretutindeni. Acum se crede cã serpii si alte reptile încep sã se retragã în ascunzisurile subterane, hibernând pânã primavara urmãtoare, la 17 martie (Alexiile).

În lumea satelor încã se mai crede cã serpii, înainte de a se retrage, se strâng mai multi la un loc, se încolãcesc si produc o margicã numitã „piatra nestematã”, folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor. De Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micsunele, mãtrãgunã, nãvãnic) ce se duc, împreunã cu buchetele de flori si busuioc, la bisericã, pentru a fi puse în jurul crucii si a fi sfintite. Plantele sfintite se pãstreazã, apoi, în casã, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite la nevoie in vindecarea unor boli.