Austria s-a decis în privinţa casei lui Hitler. Ce se va întâmpla cu locuinţa dictatorului, după 75 de ani

Casa în care s-a născut Adolf Hitler va fi renovată și transformată în secție de poliție, urmând ca lucrările să înceapă în curând cu intenția de a fi finalizate până la începutul lui 2023, după cum scrie Politico, citată de Hotnews. Mai devreme în cursul verii ministrul de interne al Austriei a prezentat planul arhitectural câștigător pentru locație. Oficialii au sugerat de asemenea înlăturarea sau mutarea în altă parte a orașului a unui monument memorial care a fost plasat în fața casei în 1989 ca avertisment cu privire la pericolele reprezentate de facism.

Scopul final al acestor modificări este de a „neutraliza” istoria și simbolismul casei pentru a preveni transformarea acesteia într-un loc de pelerinaj pentru neo-naziști în viitor, au afirmat oficialii austrieci.

Însă în loc să aducă un sentiment de împăcare îndelung așteptat pentru orășelul Braunau am Inn, ultimele evenimente – în special propunerea de înlăturare a pietrei memoriale din fața clădirii, asupra căreia consiliul local a votat „împotrivă” între timp – i-au nemulțumit pe localnici. Aceștia nu sunt încântați de perspectiva transformării casei în secție de poliție și cred că minimalizarea istoriei este alegerea greșită.

Citeşte şi Zeci de poliţişti extremişti, suspendaţi din funcţie, în Germania. Partajau imagini cu Hitler şi camere de gazare

Alte articole

FOTO: Mare scandal în SUA. Cum arată și cât costă ceasul lui Adolf Hitler, vândut la o licitație

Tentativa guvernului austriac de a „neutraliza” casa în care s-a născut Hitler ridică și anumite întrebări inconfortabile asupra modului în care țara s-a împăcat cu trecutul său. Timp de mai multe decenii după al Doilea Război Mondial poziția oficială a Austriei a fost că țara a reprezentat o victimă a regimului nazist, o viziune care ignoră faptul că mulți austrieci au întâmpinat cu brațele deschise Reich-ul german și au servit în forțele armate naziste. Viena s-a distanțat între timp de paradigma respectivă, admițând rolul său în crimele naziste și încercând să construiască o memorie colectivă mai cuprinzătoare.

Localnicii au o părere diferită faţă de cea a Vienei

Însă dezbateri continuă să izbucnească până în prezent: de la o mână de scandaluri privind cărți cu cântece neonaziste la un scandal în Braunau cu privire la o poezie „profund rasistă” care a comparat oamenii cu șobolanii, relația Austriei cu trecutul său și rolul ideologiei neo-naziste rămâne unul complicat. Acesta a fost și motivul pentru care o propunere din 2016 a ministrului de interne austriac de la momentul respectiv, Wolfgang Sobotka, de a dărâma casa a fost de la început condamnată eșecului: ar fi trimis mesajul greșit despre disponibilitatea Austriei de a-și confrunta propria istorie.

Rămași cu stigmatul care vine cu casa și fără control asupra propriei sorți, mulți localnici se simt lăsați în afara dezbaterilor. Decizia guvernului a fost „cu adevărat bizară”, afirmă Ingo Engel, fostul urbanist șef al orașului, acesta afirmând că oamenii au dezaprobat hotărârea. Dacă aceasta ar fi fost lăsată în seama oamenilor din Braunau casa nu ar fi fost transformată într-o secție de poliție, declară și Hubert Esterbauer, el însuși un fost ofițer de poliție și viceprimar al orașului din partea Partidului Libertății de extremă dreapta. „Dacă am fi putut decide noi, am fi mers mai mult în direcția unei organizații de servicii sociale. Ar fi fost mai înțelept„, afirmă Esterbauer, acesta adăugând că persoanele care iau deciziile la Viena sunt prea departe de situația de la fața locului: „Viena este departe, Viena este mare, Viena este diferită”.