Femela bdelloid îşi asigură de 80 de milioane de ani perpetuarea speciei nu prin împerechere, ci „mâncând” ADN-ul altor forme microscopice de viaţă, după cum arată cercetările recente făcute de specialiştii de la Universitatea Cambridge.
Ei au descoperit că 10% din genele active ale bdelloizilor provin de la bacterii şi alte organisme, cum ar fi algele sau ciupercile, scrie livescience.com.
„Nu ştim încă modul în care se face transferul de ADN-ul, dar în mod sigur acesta implică ingestia ADN-ului din deşeuri organice, care se găsesc peste tot”, a explicat Alan Tunnacliffe, profesorul de la Cambridge care a fost autorul şi coordonatorul studiului. El a ţinut să precizeze că „bdelloizii orice este mai mic decât capul lor”.